Rețeaua Europeană România în Uniunea Europeană
Related Articles
Croația, Bulgaria și România sunt „gata” să adere la spațiul Schengen fără pașapoarte după ce au „dovedit cu putere” că îndeplinesc toate criteriile necesare, a spus Comisia Europeană. Schengen permite călătoriile transfrontaliere fără a fi nevoie de pașaport sau controale la frontieră.
„Este timpul să spunem bun venit”, a declarat miercuri Ylva Johansson, comisarul UE pentru afaceri interne, în timp ce dezvăluia un nou raport care pledează în favoarea pregătirii celor trei țări.
„Așteptarea a fost lungă, ar trebui să spun, prea lungă. Așteptările sunt mari, pe bună dreptate, de la autorități, dar și de la cetățeni”.
Schengen a impulsionat economia UE și a ridicat nivelul de trai de când a fost înființat în 1995, a spus Johansson, cerând statelor membre să ia o „decizie în tot interesul nostru” și să aprobe candidaturile în curs.
„Schengen este Europa. Aceste trei state membre merită să se simtă pe deplin europene”, a spus ea.
Aprobarea necondiționată a Comisiei Europene vine în perioada premergătoare unei reuniuni cu mize mari a miniștrilor de interne din decembrie, unde problema aderării la Schengen va reveni pe masa. Aderarea la Schengen necesită, printre altele, aplicarea unor reguli comune, gestionarea adecvată a frontierelor externe, partajarea informațiilor de securitate și cooperarea polițienească eficientă.
Pentru admiterea de noi membri este necesar un vot unanim. Croația, Bulgaria și România așteaptă de ani de zile să se alăture zonei fără pașapoarte, care cuprinde în prezent 26 de națiuni, inclusiv 22 de țări UE, și aproape 420 de milioane de cetățeni.
În cazul Bulgariei și României, așteptarea s-a întins pe mai bine de un deceniu. Comisia a confirmat pregătirea țărilor încă din 2011 și a cerut în mod repetat statelor membre să acorde aderarea. Parlamentul European a adoptat mai multe rezoluții – una chiar recentă în octombrie – în care consideră că excluderea continuă a acestora este discriminatorie și cer aderarea imediată.
Inițial, cererilor repetate ale Bulgariei și României s-au opus Franța, Germania, Finlanda, Suedia, Țările de Jos și Belgia din cauza preocupărilor legate de corupție, crima organizată și reformele judiciare. Treptat, însă, opoziţia s-a relaxat. În acest an, atât președintele francez Emmanuel Macron, cât și cancelarul german Olaf Scholz și-au oferit sprijinul.
„Schengen este una dintre cele mai mari realizări ale Uniunii Europene și ar trebui să o protejăm și să o dezvoltăm. Acest lucru înseamnă, de altfel, reducerea decalajelor care rămân”, a spus Scholz la sfârșitul lunii august.
Finlanda și Danemarca și-au înmuiat pozițiile în egală măsură. Însă luna trecută, Parlamentul olandez a adoptat o rezoluție prin care îndeamnă guvernul prim-ministrului Mark Rutte să blocheze cele două cereri până când vor fi efectuate investigații suplimentare. Parlamentarii olandezi au susținut că prevalența corupției și a crimei organizate în Bulgaria și România reprezintă „un risc pentru securitatea Țărilor de Jos și a întregului spațiu Schengen”.
În Suedia, noul guvern de dreapta se luptă să-și asigure suficiente voturi pentru a susține cele două cereri, relatează presa locală. În încercarea de a-i câștiga pe scepticii rămași, Sofia și Bucureștiul au invitat Comisia Europeană și statele UE să organizeze o misiune de informare a experților și să examineze situația pe teren.
Echipa de 17 experți a vizitat cele două țări în prima jumătate a lunii octombrie. Potrivit lui Johansson, constatările au fost „pozitive” și au reafirmat disponibilitatea lor de a se alătura. O altă vizită are loc acum pentru a rezolva problemele restante.
„Din partea Comisiei, credem că toate faptele sunt deja pe masă”, a spus Johansson, întrebat despre reticența olandeză. „Dar, desigur, suntem pregătiți să oferim orice răspuns suplimentar care este necesar”.
Toate privirile se îndreaptă acum către Consiliul UE, unde politica deține o mare influență. Republica Cehă, care deține în prezent președinția rotativă a Consiliului și are sarcina de a conduce dezbaterile, a făcut din extinderea Schengen una dintre prioritățile sale principale. Vor avea loc două voturi separate: unul pentru Croația și altul pentru România și Bulgaria, a declarat un purtător de cuvânt ceh. Numai o aprobare unanimă poate elimina controalele la toate frontierele interne.
„Aceasta va fi o decizie cu adevărat europeană”, a spus Johansson despre voturile viitoare.
„Schengen a supraviețuit turbulențelor din ultimii ani. Aceste provocări au fost depășite datorită unui spirit european comun. Și acest spirit trebuie să continue”.
În cazul în care cele trei țări ar fi acceptate, doar două din cele 27 de state membre UE ar rămâne în afara spațiului Schengen: Irlanda, care a optat voluntar să-și mențină propriul program de călătorie cu Regatul Unit, și Cipru, care rămâne împărțit între nord și sud.
