Rețeaua Europeană România în Uniunea Europeană
Related Articles
România și Bulgaria speră să înceapă în curând construirea a două noi hidrocentrale pe fluviul Dunărea, în ciuda preocupărilor tot mai mari cu privire la impactul acestora asupra mediului și securității nucleare.
Prima dintre noile uzine ar urma să fie amplasată între Turnu Măgurele (România) și Nikopol (Bulgaria), în timp ce cealaltă ar lega orașul românesc Călărași de orașul bulgar Silistra. Până când vor intra în funcțiune, în următorii zece până la 15 ani, se vor adăuga celor 700 de baraje și baraje deja construite de-a lungul Dunării și afluenților săi.
Dunărea este al doilea fluviu ca lungime din Europa, străbătând peste 2.800 km prin 10 țări: Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croația, Serbia, Bulgaria, România, Ucraina și Moldova.
Guvernele Bulgariei și României susțin proiectele ca mijloc de a-și spori suveranitatea energetică prin utilizarea unei resurse comune abundente. „Este timpul ca Bulgaria să profite de această resursă naturală”, spune Ministerul Energiei din Bulgaria pe site-ul său. Ministrul Energiei al României, Sebastian Burduja, a declarat între timp că primul baraj „este considerat o investiție profitabilă, cu o capacitate importantă de peste Puterea instalată de 800 MW, împărțită la jumătate cu Bulgaria.”
Dar, deși există o aliniere politică pentru ca proiectele să continue, viabilitatea hidrocentralelor ridică multe întrebări din punct de vedere al mediului.
„Impactul asupra acelei porțiuni de graniță ar fi enorm. Există sute de insule în această parte, care sunt foarte valoroase”, a declarat Ulrich Eichelmann, directorul general al RiverWatch, o organizație nonprofit care monitorizează sănătatea râurilor europene.
Construcția barajelor în partea de jos a Dunării ar scufunda multe dintre aceste insule. „Aceste zone sunt cel mai probabil ultimele locuri de depunere a icrelor pentru mai mulți sturioni și, de asemenea, heringi. Pentru toate aceste specii, acesta ar fi un efect ucigaș până la Marea Neagră”, a adăugat el.
Raportul de adecvare a mediului de evaluare a Strategiei Energetice 2019-2030 a României în care a fost inclus inițial proiectul Turnu Măgurele-Nikopol, a ridicat îngrijorări cu privire la două arii protejate cheie Natura 2000 pe care centrala le-ar traversa: Corabia-Turnu Măgurele și Suhaia.
Aceste zone au o importanță ecologică deoarece prezintă habitate naturale și seminaturale vitale, inclusiv păduri de rasinoase, salcie și plop. Această regiune servește și ca loc de cuibărit pentru speciile enumerate în Directiva UE privind păsările, cum ar fi ciocănitoarea, stârcii galbeni și egretele mari. Pagubele potențiale se extind dincolo de aceste arii protejate, peisajele din aval riscând o transformare semnificativă din cauza efectelor hidrocentralelor. „Când apa curgătoare este mai săracă în sedimente, care ar fi reținute de baraj, ar începe un proces de eroziune litorală, care afectează Delta și Marea Neagră, cu consecințe ulterioare pentru ecosistemele și biodiversitatea acestora”, a declarat Camelia Ionescu, Manager de proiect WWF România.
Văduvită de sedimentele Dunării și invadată de Marea Neagră, Delta Dunării s-ar confrunta cu o distrugere iminentă. Delta, a doua ca mărime din Europa, este cea mai bine conservată de pe continent și este coloana vertebrală pentru biodiversitate, cu habitate, floră și faună bogate.
