Rețeaua Europeană România în Uniunea Europeană
Related Articles
Fondul Monetar Internațional a avertizat vineri cu privire la corecții „dezordonate” ale prețurilor locuințelor în Europa, într-un moment în care regiunea se luptă să reducă inflația.
În cele mai recente analize economice regionale pentru Europa, FMI a spus că o corecție descendentă este deja în curs de desfășurare pe unele piețe imobiliare europene, dar această scădere s-ar putea accelera pe măsură ce băncile centrale cresc în continuare ratele dobânzilor.
„Corecțiile dezordonate pe piețele imobiliare ar putea apărea chiar dacă se evită dificultăți financiare mai ample. O corecție a pieței imobiliare este deja în curs în unele țări europene, de exemplu, în Republica Cehă, Danemarca, precum și în Suedia, unde prețurile locuințelor au scăzut cu mai mult de 6% în 2022”, a spus Fondul.
„Scăderea prețurilor la case s-ar putea accelera dacă piețele reavaluează riscurile de inflație iar condițiile financiare s-ar înăspri mai mult decât se aștepta. Aceste scăderi de preț ar avea efecte negative asupra economiilor populației și ale bilanțurilor contabile ale băncilor”, a adăugat FMI.
Ratele la creditele ipotecare ar putea crește, de asemenea, pe măsură ce băncile centrale cresc ratele dobânzilor în eforturile de a reduce nivelul inflației. În consecință, deținătorii de credite ipotecare pot avea mai puțin venit disponibil de cheltuit și, în unele cazuri, ar putea chiar să ajungă într-un punct în care nu pot să-și ramburseze creditele. Băncile ar putea avea, de asemenea, probleme serioase într-un mediu în care nu se fac rambursări.
„Modelele empirice care leagă prețurile locuințelor de factorii lor fundamentali indică o supraevaluare de 15-20% în majoritatea țărilor europene. Prin urmare, cu ratele ipotecare în continuare în creștere și veniturile reale afectate de inflație, prețurile caselor au scăzut recent pe multe piețe”, a spus Fondul.
Datele de la biroul european de statistică Eurostat au arătat că prețurile locuințelor au scăzut pentru prima dată din 2015. În Uniunea Europeană, prețurile locuințelor au scăzut cu 1,5% în al patrulea trimestru al anului 2022 față de trimestrul precedent.
„Problemele legate de prețul caselor sunt generale, și nu apar nu doar în țările cu datorii mari așa că ele trebuie abordate cu supraveghere. Ele trebuie abordate cu teste de stres, trebuie urmărite cu mare atenție”, a declarat Alfred Kammer, directorul departamentului european al FMI, pentru CNBC din Suedia.
În același timp, estimările indică noi provocări legate de inflație. FMI se așteaptă ca inflația generală să ajungă anul acesta în medie la 5,3% în zona euro și la 2,9% anul viitor – peste ținta Băncii Centrale Europene de 2%.
„BCE trebuie să crească ratele dobânzilor relativ devreme și trebuie să le mențină până la jumătatea anului 2024. Ne așteptăm să revenim la ținta de inflație de 2% în 2025”, a declarat Kammer pentru CNBC.
Banca Centrală Europeană urmează să se întâlnească săptămâna viitoare, iar unul dintre membrii săi a sugerat recent că o creștere de 50 de puncte de bază nu este exclusă. Banca centrală a pornit pe o cale diferită în iulie 2022, când și-a adus rata principală de la -0,5% la 0. Rata principală a BCE este situată în prezent la 3%.
Ultimele date privind inflația din zona euro au arătat că rata generală a scăzut la 6,9% în martie, de la 8,5% în februarie. Inflația de bază, care exclude costurile cu energia și produsele alimentare, a înregistrat o ușoară creștere în aceeași perioadă.
„Este necesară o înăsprire suplimentară, iar când rata terminală a fost atinsă, acea rată terminală trebuie menținută mai mult timp, deoarece inflația de bază este (…) ridicată și este foarte persistentă. Și nu este nimic mai rău decât întreruperea prea devreme a efortului de luptă împotriva inflației sau abandonarea prea devreme pentru că, dacă trebuie să o faci a doua oară, costurile pentru economie sunt mult mai mari”, a spus Kammer.
În Suedia, unde prețurile caselor au scăzut semnificativ anul trecut, așteptările inflaționiste sugerează, de asemenea, că banca centrală are mai mult spațiu de manevră în ceea ce privește creșterea ratelor. Inflația totală va fi de 6,8% anul acesta și 2,3% anul viitor, conform ultimelor estimări ale FMI.
Un tablou similar se găsește și în Regatul Unit, cu inflația totală urmând să ajungă la 6,8% în acest an și 3% în 2023.
Pe fondul acestor prognoze, FMI a sugerat că băncile centrale nu au de ales decât să continue cu majorări suplimentare ale dobânzilor.
„Inflația subiacentă ridicată și potențial mai persistentă decât se așteaptă necesită o politică monetară strictă, până când inflația de bază se va întoarce fără ambiguitate către țintele de inflație ale băncii centrale”, a spus Fondul.
Articol de Silvia Amaro pentru CNBC.
