Rețeaua Europeană România în Uniunea Europeană
Related Articles
Când Bernard Looney a preluat funcția de director executiv la BP, în anul 2020, el a promis că va decarboniza compania britanică de petrol, urmând să reducă producția de petrol și gaz cu 40% până în anul 2030 și să redirecționeze miliarde de dolari în proiecte de energie solară și eoliană. A fost practic o versiune mai tare a sloganului „Beyond Petroleum (Dincolo de Petrol)” pe care compania l-a folosit cândva.
Marți, Looney și-a schimbat discursul. Compania a dat un comunicat foarte drăguț despre angajamentul său față de energia verde și despre miliardele investite în acest domeniu. Dar a promis în același timp investitorilor că va investi din greu în proiecte de petrol și ga. În loc să scadă cu 40% până la sfârșitul acestui deceniu, producția de petrol și gaze se va diminua cu doar 25% pentru această perioadă.
Nu o spuneți cu voce tare – deoarece Looney a făcut multe eforturi pentru a sublinia că mai degrabă decât să-și inverseze strategia, el s-a aplecat mai atent către ea – dar noul slogan pare a fi mai degrabă „Bak into petroleum – înapoi la petrol”. O companie rivală a glumit că noua poziție a BP exprimă sloganul „Bitter Pill – Pilulă amară”. E un pic hiperbolic, dar are ceva dreptate.
Folosindu-se de limbajul folosit săptămâna trecută de ExxonMobil, Looney și-a explicat noua sa viziune într-un interviu acordat Bloomberg TV: „Trebuie să investim în sistemul energetic, iar adevărul este că sistemul energetic actual e format predominant din petrol și gaz. Iar aceste domenii au nevoie de investiții.”
Bineînțeles că exact așa stau lucrurile. Dar la fel de adevărat era și în 2020 când Looney a hotărât să reducă dramatic amprenta de hidrocarburi a companiei.
Pentru moment, tranziția energetică rămâne ceva cu o denumire nepotrivită: regenerabilele sunt un supliment la sistem, consumul de petrol, gaz și cărbune aflându-se la un record în 2023. Cândva, cererea pentru hidrocarburi va începe să scadă în termeni absoluți, dar sistemul de energie mondial nu a ajuns încă acolo.
Problema cu care se confruntă BP este aceeași cu cea a marilor competitori europeni Shell și TotalEnergies: o criză de identitate. Pentru investitorii care caută să profite de pe urma hidrocarburilor, aceste companii oferă un amestec divers de divizii petroliere foarte atractive și de o divizie de regenerabile nu atât de atractivă, în timp ce firmele americane oferă o expunere mult mai directă către profiturile din petrol. Pentru acționarii interesați de regenerabile și de lupta împotriva încălzirii globale, BP nu este suficient de verde și probabil nu va fi niciodată.
Criza aceasta de identitate se traduce în bani. Raportul prețul acțiunii/venituri în cazul BP este de cinci ori, în timp ce la Exxon și la Chevron este opt și nouă ori. Compania, lovită de scandalul scurgerii dezastruoase din Golful Mexicului și de exitul traumatizant în Rusia a ajuns o umbră a ceea ce era. În pofida unor profituri record înregistrate în 2022, capitalizarea sa de piață e un pic mai mult de 100 de miliarde de dolari, în timp ce în 2006 atingea un maxim de 250 de miliarde de dolari.
Promisiunea de a pompa mai mult petrol și gaz va atrage foarte probabil acționarii interesați de hidrocarburi, în special cei americani. În deschiderea ședinței bursiere, acțiunile BP au sărit cu 4%, un semnal pozitiv din partea pieței.
Dacă va funcționa noua strategie depinde în bună măsură de prețurile mari la petrol și gaz, de cheltuieli mai mari și de o reorientare către proiecte ecologice mai profitabile. Dacă totul merge conform planului – și e un dacă foarte mare – BP le-a promis investitorilor că va fi capabilă să genereze profituri (Ebitda) de 51-56 miliarde de dolari până în 2030, față de o țintă de 39-40 de miliarde de dolari până în același an.
O modificare important din noua strategie este o atenția mai mare către proiectele verzi mai aproape de inima BP, cum ar fi bioenergia, hydrogen și puncta de încărcare pentru mașinile electrice, care fac 15% din profit, spre deosebire de energia solară și eoliană care aduce 6-8% din profit.
Pentru a pompa mai mult petrol și gaz e nevoie de mai multe investiții, ia acestea vor crește la 14-18 miliarde de dolari, față de un nivel de 14-16 miliarde de dolari, cât se preconiza iniția. Asta va pune la încercare răbdarea investitorilor, mai ales când o felie de bani va merge către proiecte verzi nu foarte profitabile. BP ar avea nevoie de cel puțin un preț de 70 dolari/barili, față de un preț de 60 dolari/baril cât estimase anterior. Astăzi, petrolul Brent se tranzacționează cu puțin peste 80 dolari/baril. Deoarece estimările BP sunt ajustate la inflație pe baza valorilor din 2021, asta înseamnă că firma britanică va avea nevoie de prețuri nominale la petrol și mai ridicate până la sfârșitul deceniului. Chiar și presupunând că inflația ajunge la 3%, prețurile nominale la Brent vor trebui să depășească până în 2035 nivelul de 85 dolari pe baril.
Schimbându-și strategia, BP a recunoscut într-un final ceea ce era limpede de mai mult timp pentru toți investitorii: hidrocarburile sunt foarte profitabile iar cererea de petrol și gaz va rămâne în continuare foarte puternică. Compania nu s-ar întors cu 180 de grade, dar nici nu mai merge într-o linie dreaptă.
