Rețeaua Europeană România în Uniunea Europeană
Related Articles
Piața de acțiuni a încheiat luna noiembrie cu cel mai mare avans lunar înregistrat în ultimii trei ani. Acest optimism provine din statisticile privind inflația, mult mai bune decât se așteptau analiștii, anticiparea unor tăieri de dobândă la băncile centrale și un sentiment general că veniturile și creșterea economică vor fi în anul 2024 slabe, dar cu toate acestea acceptabile.
Principala provocare pentru investitori în anul care vine este de vedea confirmate aceste speranțe sub forma unor tendințe stabile.
Prima problemă este cu această credință că inflația va scădea ca prin magie fără niciun efect semnificativ asupra creșterii și într-o totală eludare a agregatelor monetare.
Motivul pentru care inflație scade este un declin serios al agregatelor monetare, iar asta înseamnă o prăbușire abruptă a lichidității, o economie mai puțin performantă și o înrăutățire a condițiilor financiare.
M3, adică masa monetară în sens larg, este în scădere cu 9% în Statele Unite pe luna septembrie, comparativ cu aceeași lună a anului trecut, potrivit datelor emise de Institutul Internațional de Cercetare Monetară. În zona euro, același indicator se află în scădere cu -1%, potrivit datelor oferite de BCE.
Statele Unite trebuie însă să refinanțeze obligațiuni care au ajuns la maturitate în valoare de 7 trilioane de dolari, și asta într-o economie aflată în declin monetar. Ceea ce înseamnă un efect de golire, adică o scurgere gigantică de lichidități care nu justifică o expansiune economică și nici optimismul investitorilor.
Jucătorii din piață nu se pot aștepta ca Rezerva Federală să treacă într-un an electoral la tăieri masive de dobândă și nici la un program mascat de achiziție de titluri de stat. Mai mult, chiar dacă banca centrală va tăia din dobânzi, impactul va fi cel mai probabil neglijabil prin comparație cu scurgerea de lichidități de șapte pâna la zece trilioane de dolari, echivalentul refinanțării de care are nevoie SUA și alte state importante în 2024.
Credința că vor avea loc o revenire a economiei, ar trebui să dea de gândit deoarece pentru a atinge acest obiectiv piețele ar trebui să se bazeze pe creșterea lichidității, nu pe reducerea ei.
Indexul S&P 500 se tranzacționează la un indicator PER (preț/profitul din ultimele 12 luni) de 18,8 ori dacă luăm în calcul așteptările mai mult decât optimiste ale de creștere a veniturilor în 2024 de 13,42% și un randament al dividendului de 1,61%. Aceasta înseamnă un multiplu EV/EBITDA (raport evaluare și EBITDA) de 14,18 ori, impulsionat în special de companiile din domeniul tehnologic. Europa pare mai ieftină, dar întotdeauna Europa pare mai ieftină dintr-un anume motiv. Totuși, acest lucru se datorează diferențelor de alcătuire. Piața bursieră europeană nu are giganții tehnologi ai SUA, iar principalele companii care alcătuiesc indexul sunt companii mature cu o creștere lentă. Totuși cu un PER de 12,8X, sau preț/capital propriu de 1,85 pare să indice o evaluare exagerată pentru companii din domeniul utilităților, bancar și industrii mature. Majoritatea acțiunilor nu sunt ieftine și au nevoie de surprize foarte plăcute în ceea ce privește veniturile, ca și de o lichiditate în creștere, pentru a continua această tendință pozitivă. Niciuna dintre aceste condiții nu e probabilă.
Într-un scenariu de scurgere de lichidități, investitorii trebuie să se întoarcă la analiza fundamentală și să parieze pe acele acțiuni care păstrează marjelor de profit și creștere într-o economie slabă, și nu să parieze pe creșteri multiple.
Optimismul de piață se bazează pe ideea că scurgerea de lichiditate fără precedent și scăderea agregatelor monetare nu va avea niciun efect asupra veniturilor, a marjelor de profit, a accesului la capital sau a creșterii economice.
Singurul argument în favoarea optimismului este acela des repetat că băncile centrale vor acționa rapid dacă indicatorii economici și piețele se vor deteriora. S-ar putea ca lucrurile să stea așa, dar nu la fel de rapid pe cât își doresc participanții din piață și cu siguranță nu cu amploarea necesară pentru a compensa scăderea agregatelor monetare.
Articol de Daniel Lacalle.
