Rețeaua Europeană România în Uniunea Europeană
Related Articles
2022 a fost anul în care economia globală era de așteptat să-și revină din haosul dezlănțuit de pandemia COVID-19. Dar apoi, Rusia a invadat Ucraina pe 24 februarie și economia a fost împinsă în chinurile incertitudinii.
Războiul din Ucraina și sancțiunile occidentale care au urmat împotriva Rusiei au alimentat tensiunile geopolitice, au dus la creșterea prețurilor la energie și alimente la niveluri record și au perturbat lanțurile de aprovizionare, punând o piedică serioasă redresării globale.
Pe măsură ce inflația a urcat la maxime multianuale, băncile centrale au fost forțate să înăsprească robinetele monetare într-un ritm frenetic prin creșterea ratelor dobânzilor în fața unor economii care deja încetineeau, stimulând și mai mult perspectivele unei recesiuni în 2023.
O recesiune este, însă, doar una dintre dificultățile economice care ne așteaptă în acest an. Iată o privire asupra unora dintre cele mai mari provocări cu care se va confrunta economia globală.
O recesiune iminentă
Se preconizează că 2023 va fi al treilea cel mai prost an pentru creșterea economică globală din acest secol, după 2009, când criza financiară globală a provocat Marea Recesiune, și 2020, când blocajele cauzate de COVID-19 au adus economia globală într-un blocaj virtual.
Analiștii se așteaptă ca economiile majore ale lumii, inclusiv Statele Unite și Regatul Unit, precum și zona euro, să intre într-o recesiune anul acesta, deoarece băncile centrale continuă să majoreze ratele dobânzilor pentru a tempera cererea de bunuri și servicii de larg consum, într-un efort de a controla inflația galopantă.
Șefa Fondului Monetar Internațional, Kristalina Georgieva, a avertizat că o treime din economia globală ar putea fi lovită de o recesiune în 2023, pe care l-a descris drept un an „mai dur” decât 2022.
Zona euro, aflată în mijlocul unei crize energetice severe, deoarece încearcă să renunțe la combustibilii fosili ruși, și Marea Britanie sunt probabil martorele unei recesiuni mai profunde decât în alte țări.
„Severitatea viitoarei lovituri asupra PIB-ului global depinde în principal de traiectoria războiului din Ucraina”, au scris analiștii de la Institutul de Finanțe Internaționale într-o notă de cercetare, adăugând că conflictul riscă să devină un „război perpetuu”.
Contracția economiilor avansate și un dolar american mai puternic vor afecta exporturile, ceea ce va genera probleme pentru economiile asiatice orientate spre export.
Consolarea este că orice recesiune va fi probabil de scurtă durată și nu va fi atât de gravă pe cât se temea inițial, provocând doar o creștere modestă a șomajului.
„Deoarece inflația pare să bată în retragere în întreaga lume, băncile centrale ar trebui să poată lua picioarele de pe frână în scurt timp, permițând ca redresarea să înceapă la sfârșitul anului viitor [2023]”, au declarat analiștii de la Capital Economics în decembrie.
Inflație încăpățânată
Creșterile de prețuri vor fi probabil moderate în 2023, ajutate de scăderea cererii, scăderea prețurilor la energie, diminuarea scăderii ofertei și scăderea costurilor de transport. Cu toate acestea, inflația se va menține peste nivelurile țintă ale băncilor centrale, ceea ce va determina creșterea suplimentară a ratei dobânzii. Asta înseamnă mai multă suferință pentru economie și riscă să agraveze o criză globală a datoriilor.
Inflația din zona euro este de așteptat să scadă mai lent decât în SUA. În Germania, motorul economic al zonei euro, inflația este de așteptat să scadă datorită unor măsuri precum plafonarea prețurilor la gaz și energie. Dar inflația de bază, care elimină prețurile volatile la alimente și energie, ar putea rămâne încăpățânat de ridicată ca urmare a transferurilor de numerar ale guvernului pentru a ajuta gospodăriile să facă față costurilor mai mari ale vieții.
„Reziliența economiei [zonei euro], și în special a pieței muncii, sugerează că inflația ar putea fi mai mare pentru mai mult timp decât ne așteptăm”, a spus Andrew Kenningham, economist-șef pentru Europa la Capital Economics, adăugând că inflația de bază ar scădea mai lent, deoarece creșterea salariilor menține inflația în sectorul serviciilor la un nivel ridicat.
„Există mai multe riscuri evidente pentru această prognoză. „Necunoscutele cunoscute” includ ce se întâmplă cu piețele energetice, care, la rândul lor, depind de cursul războiului din Ucraina și de vreme și de modul în care producătorii germani fac față prețurilor ridicate ale energiei”, a spus el.
Haosul COVID din China
Cu doar câteva săptămâni înainte de începutul anului 2023, China a anunțat ieșirea din controversata sa politică zero-COVID. Schimbarea rapidă de politică a lăsat sistemul de sănătate al țării copleșit pe fondul unei creșteri alarmante a cazurilor de COVID.
Pe baza experienței altor țări, potopul de infecții este de așteptat să provoace perturbări pe termen scurt în a doua cea mai mare economie a lumii. Acest lucru ar putea da o lovitură redresării fragile a lanțurilor globale de aprovizionare. Există, de asemenea, riscul ca o nouă variantă de coronavirus să apară și să se răspândească în alte părți ale lumii.
În timp ce perspectivele pe termen scurt par sumbre, analiștii se așteaptă ca economia chineză să încheie 2023 într-o notă mai bună, cu un impuls important ca urmare a renunțării la politica zero-COVID și a sprijinului acordat de Beijing pentru sectorul imobiliar aflat în dificultate, care reprezintă aproape un sfert din producția economică a Chinei.
„Recuperarea chineză, combinată cu redeschiderea regională, înseamnă că Asia ar putea avea un 2023 bun”, a declarat Christian Nolting, directorul de investiții al Deutsche Bank, într-o notă adresată clienților. Recuperarea ar putea „stabiliza economiile învecinate și ale multor țări exportatoare de mărfuri (cum ar fi cele din America Latină), având în vedere că China este consumatorul dominant de mărfuri”.
O criză energetică
Situația energetică precară, în special în Europa, va continua să dea bătăi de cap guvernelor în 2023. Europa ar putea reuși să scape de o criză energetică completă în această iarnă, datorită vremii mai blânde decât în mod normal și a gospodăriilor care își reduc consumul de energie.
Cererea mai scăzută de încălzire înseamnă că depozitele din regiune, care au fost umplute până la refuz anul trecut, ar putea rămâne bine aprovizionate la sfârșitul acestei ierni. Este posibil ca acest lucru să țină sub control prețurile gazelor în primăvara viitoare, ajutând la scăderea inflației.
Situația ar putea deveni totuși dificilă înainte de iarna viitoare. După ce a cheltuit sute de miliarde de euro anul trecut căutând alternative la energia rusă și protejând consumatorii, Europa s-ar putea lupta să-și umple din nou depozitele. Concurența pentru gazul natural lichefiat va fi deosebit de dură pe măsură ce China se redeschide, iar cumpărătorii tradiționali asiatici precum Japonia și Coreea încep să caute mai multe surse de energie.
Nolting a spus că energia rămâne principalul factor de risc pentru regiune, „cuplată cu o posibilă lipsă de gaz în iarna 2023/2024”.
Tensiuni geopolitice, război tehnologic
Tensiunile militare și politice vor continua să rămână printre cele mai mari riscuri pentru economie, la fel ca în 2022. Deși nu se întrevede un sfârșit pentru războiul Rusiei în Ucraina, fricțiunile SUA-China cu privire la Taiwan, cel mai mare producător de semiconductori din lume, și tensiunile crescânde în Peninsula Coreeană, pe fondul testelor cu rachete efectuate de Coreea de Nord, este probabil să țină investitorii atenți în acest an.
„Soluțiile pentru a pune capăt invaziei Ucrainei de către Rusia rămân evazive. Acest lucru înseamnă, la rândul său, că nu există soluții la efectele secundare ale acestui conflict asupra unor zone precum mișcările de migrație, aprovizionarea globală cu mărfuri de energie fosilă și alimente și potențiale schimbări geopolitice care se extind cu mult dincolo de regiune”, a spus Nolting.
Bătălia pentru supremația tehnologică dintre SUA și China ar putea deveni mai intensă în 2023. Anul trecut, Washington a interzis transferul de tehnologie avansată a semiconductoarelor americane în China.
„Un conflict comercial s-a transformat acum într-un efort de a stabili standardele aplicabile pe termen lung în domenii extrem de importante, cum ar fi 5G, inteligența artificială și cipurile”, a spus Nolting. „Succesul va extinde baza de putere a țării pe termen lung. Deci ambele părți nu vor dori să cedeze teren ușor.”
Articol de Ashutosh Pandey.
