Rețeaua Europeană România în Uniunea Europeană
Related Articles
Bulgaria și România vor trebui probabil să aștepte cel puțin încă 12 luni înainte de a se alătura zonei de călătorie fără frontiere Schengen. Este o veste proastă pentru economiile lor.
Pe 15 septembrie, Comisia Europeană a închis în mod oficial așa-numitul Mecanism de Cooperare și Verificare (MCV) pentru Bulgaria și România, introdus la aderarea ambelor țări la Uniunea Europeană în 2007, ca măsură tranzitorie pentru a facilita progresul în domeniile reformei judiciare și anticorupție, precum și cu privire la crima organizată pentru Bulgaria.
„Statul de drept este una dintre valorile noastre fundamentale comune ca Uniune și ambele state membre au realizat reforme importante în ultimii ani”, a declarat Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene. „Astăzi recunoaștem aceste eforturi punând capăt MCV. Lucrările pot continua acum în cadrul ciclului anual al statului de drept, ca în toate statele membre.”
Există puține speranțe la Sofia și la București, însă că închiderea MCV va avea un impact pozitiv asupra Bulgariei și a acțiunii României de a deveni membre ale spațiului Schengen fără frontiere a UE, care a fost respins în decembrie anul trecut de Austria (ambele țări) și de către Olanda (în cazul Bulgariei).
Nu a existat niciodată vreo legătură oficială între MCV și Schengen, deși majoritatea membrilor au precizat clar că s-ar aștepta ca MCV să fie ridicat înainte de a accepta aderarea la Schengen.
Aderarea la Schengen are nevoie de sprijin unanim din partea tuturor membrilor blocului. Cu mult înainte de ridicarea oficială a MCV, Comisia Europeană a precizat clar că atât Bulgaria, cât și România îndeplinesc criteriile tehnice necesare pentru aderare.
Țările de Jos au semnalat în ultimele luni că ar putea fi gata să admită cererea, deși viceprim-ministrul Bulgariei, Mariya Gabriel, fost comisar european, a avertizat săptămâna trecută că „Țările de Jos trebuie să vadă că Bulgaria își ia un angajament pe termen lung. la statul de drept. Cred că, odată cu munca guvernului din ultimele trei luni, Bulgaria a demonstrat că ne vom îndeplini obligațiile.”
Nikolay Denkov, premierul, a sugerat între timp că un nou vot privind calitatea de membru al țării sale va trebui să aștepte decembrie, după alegerile parlamentare din Olanda în octombrie.
Între timp, Austria – al cărei cancelar Karl Nehammer a susținut că România este o rută activă pentru migranții ilegali – continuă să țină fermă, iar în ultimele săptămâni și-a întărit poziția. Pe 25 august, ministrul de interne al Austriei, Gerhard Karner, a spus că „sistemul Schengen în ansamblu nu funcționează. Nu suntem deschiși la extinderea lui.”
Când von der Leyen și-a folosit săptămâna trecută discursul privind starea Uniunii Europene pentru a face apel pentru admiterea Bulgariei și a României — să le aducem în sfârșit, fără nicio întârziere, a spus ea Parlamentului European — Austria a spus imediat că dreptul de veto nu va fi ridicat.
„În acest moment, nu are sens să discutăm despre extinderea Schengen. Avem nevoie de mai multe controale [la frontieră], nu de mai puține”, a spus Karner.
Guvernul României – care, la fel ca și cel al Austriei, se confruntă cu o serie de alegeri anul viitor, inclusiv voturi pentru parlamentele europene și naționale – a încercat în ultimele nouă luni să convingă Austria să-și ridice vetoul prin mijloace diplomatice.
După ridicarea MCV și orice acoperire rămasă pe care Austria ar putea-o avea pentru obiecțiile sale, Bucureștiul pare acum pregătit să forțeze problema. Premierul României, Marcel Ciolacu, a declarat pe 15 septembrie că țara va trebui să ia în considerare luarea de acțiuni legale împotriva Austriei.
Vorbind pentru ziarul austriac Der Standard, el a spus că dacă Austria își folosește din nou „nejustificat” dreptul de veto la reuniunile Consiliului European din octombrie sau decembrie, România ar da în judecată Viena la cea mai înaltă instanță a Europei pentru miliarde de euro, invocând prejudiciul cauzat economiei României prin excluderea sa continuă din Schengen.
Ciolacu pune prejudiciul la două procente din PIB, în jur de 5,7 miliarde de euro. Potrivit serviciului de cercetare al Parlamentului European, atunci când două țări sunt membre ale spațiului Schengen, comerțul net bilateral crește cu 0,09% în fiecare an. Un alt studiu, de la Universitatea Warwick din Marea Britanie, arată că spațiul Schengen scade semnificativ fricțiunile comerciale dintre parteneri și facilitează integrarea comercială între țări.
Ciolacu a mai sugerat că România ar putea lua măsuri legale împotriva Austriei pentru încălcarea precedentului UE. „Statele membre urmează, de obicei, recomandările instituțiilor UE”, a spus el, adăugând că Bulgaria și România ar fi putut pune veto asupra aderării Croației la Schengen în decembrie 2022, „dar noi nu am făcut-o”.
După toate probabilitățile, România nu va recurge însă la instanțe. Deși ar putea avea succes, în iulie, Parlamentul European a adoptat o rezoluție care a afirmat că vetoul Austriei a creat trimiteri antieuropene.
