Rețeaua Europeană România în Uniunea Europeană
Related Articles
Lira turcească a scăzut și mai mult, atingând noi recorduri negative, după realegerea președintelui Recep Tayyip Erdogan, iar inflația rămâne încăpățânat de ridicată. Întrebarea care se pune este dacă președintele tur își va schimba acum politicile economice neortodoxe?
De când Recep Tayyip Erdogan a venit pentru prima dată la putere în urmă cu aproximativ 20 de ani, moneda țării sale, lira, a pierdut aproximativ 90% din valoare față de dolarul american.
Când o monedă scade atât de abrupt, rezultatul este o inflație fulgerătoare, mai ales într-o țară precum Turcia, care trebuie să cumpere multe bunuri și materii prime de pe piețele mondiale. În prezent, datele oficiale arată că rata inflației din Turcia se află la 44% – semnificativ mai mică decât cea de 85% înregistrată anul trecut. Cu toate acestea, observatorii cred că rata neoficială este mai mare.
Gospodăriile mai sărace, în special, suferă de creșterea prețurilor, deoarece trebuie să cheltuiască o mare parte din veniturile lor modeste pentru necesitățile de zi cu zi. Potrivit unui studiu publicat anul trecut de un sindicat turc, prețurile alimentelor aproape s-au triplat în decurs de un an, iar creșterile pentru legume au devenit și mai mari.
„Odată cu creșterea incertitudinii politice și introducerea unui sistem prezidențial absolut din 2018, Turcia a intrat într-o spirală economică descendentă severă”, spune Erdal Yalcin de la Institutul Kiel pentru Economia Mondială (IfW). Și o mare parte din vina pentru scădere poate fi pusă pe seama politicii economice și monetare „neortodoxe” a lui Erdogan, a spus analistul pentru DW.
Ortodoxia economică și înțelepciunea standard susțin că băncile centrale ridică ratele dobânzilor pentru a contracara inflația excesivă. Creșterile ratelor fac împrumuturile și investițiile mai scumpe, economia și cererea se răcesc, iar prețurile încep să scadă.
Dar Erdogan a împiedicat acest lucru obligând banca centrală turcă să scadă și mai mult ratele dobânzilor într-un moment în care inflația era deja ridicată și se accelera. Ceea ce majoritatea economiștilor din întreaga lume au descris drept „politici neortodoxe” au subminat grav încrederea în independența băncii centrale turce și în capacitatea acesteia de a opri creșterea prețurilor.
Erdogan a susținut că împrumuturile ieftine ar oferi companiilor mai multă libertate de a investi, ceea ce, la rândul său, ar ajuta economia turcă.
„Miezul întregii probleme este că Erdogan continuă să se complacă în ideea că poate reduce inflația cu rate scăzute ale dobânzilor”, spune Janis Hübner, specialist în piețele emergente la DekaBank din Germania.
„Și, deoarece va continua să își exercite controlul asupra băncii centrale, trebuie să presupunem că nici încrederea în liră nu se va întoarce, iar așteptările inflaționiste vor rămâne ridicate”, a declarat Hübner pentru DW.
Politica economică neortodoxă a lui Erdogan include și acumularea de datorii guvernamentale. Potrivit datelor publicate de Fondul Monetar Internațional (FMI), datoria publică a Turciei a crescut de peste patru ori în ultimii cinci ani. Orice creștere a ratelor dobânzilor ar fi toxică pentru finanțarea acestei datorii publice în creștere.
Cu toate acestea, Turcia se descurcă comparativ bine în ceea ce privește creșterea economică. În ciuda pandemiei de COVID-19, creditele ieftine ale lui Erdogan și cheltuielile guvernamentale excesive au sporit activitatea economică la 11% în 2021, iar anul trecut creșterea a fost de 3%, în ciuda consecințelor invaziei Rusiei în Ucraina, în special creșterea costurilor energiei. Turismul, de exemplu, revine în forță după încheierea restricțiilor de călătorie.
În acest an, însă, expansiunea economică a Turciei a fost blocată de un cutremur din sudul țării, care a avut loc în luna februarie și a ucis peste 50.000 de oameni. Trei milioane de persoane au fost strămutate în urma dezastrului.
Mai mult, incertitudinea politică și economică din perioada premergătoare alegerilor prezidențiale a făcut ca investițiile directe, în special din partea UE, să încetinească. În consecință, deficitul comerțului exterior a crescut, iar rezervele valutare ale băncii centrale s-au diminuat. În săptămâna dinaintea alegerilor, rezervele nete ale băncii centrale turce au atins cel mai scăzut nivel din 2002.
Pe de altă parte, se pare că țara a primit sprijin din partea țărilor arabe bogate din regiunea Golfului.
Înaintea alegerilor, Erdogan a declarat pentru CNN Turcia că economia turcă, precum și sistemul său bancar și financiar, sunt „destul de puternice”, parțial pentru că statele prietene din Golful Persic au investit bani. Din acest motiv, el plănuia să mulțumească sponsorilor imediat după realege, a spus președintele, inclusiv îndreptându-se mai întâi către acești parteneri, în loc să facă tradiționalele călătorii inaugurale în țări precum Ciprul de Nord sau Azerbaidjan.
Erdogan s-ar putea, de asemenea, să se îndrepte foarte curând spre Moscova pentru a-i mulțumi lui Vladimir Putin pentru o amânare a creditului în valoare de 24 de miliarde de dolari (22,37 miliarde de euro) și pentru o reducere uriașă la importurile de gaze din Rusia – ca să nu mai vorbim de finanțarea de 20 de miliarde de dolari pentru o centrală nucleară pe care Rusia o va construi în sudul Turciei.
