Rețeaua Europeană România în Uniunea Europeană
Dacă există un lucru pe care UE îl are în comun cu Spania, a cărei situație se înrăutățește pe zi ce trece, este incapacitatea de a conduce politici economice sănătoase. Acesta este mai ales cazul după ce conducerea politică iberică a adoptat politici climatice extreme, care au contribuit acum la o criză energetică.
În anul 2000, odată cu nașterea propriei monede, se părea că UE urma să devină un adevărat broker de putere, capabil să-și impună voința la nivel global. Într-un fel, acest lucru s-a materializat, cel puțin când vine vorba de numărul de membri ai UE și ai zonei euro.
Începând cu 2015, Germania și-a putut folosi poziția de motor al economiei europene pentru a trece printr-o serie de reforme care se presupune că ar contribui la idealul unei Mari Europe Verzi care să servească drept ghid pentru restul lumii.
În același timp, China a continuat să crească constant, pentru a deveni a doua cea mai mare economie din lume, depășind UE-27 și apropiindu-se de SUA, care s-au ferit de idealurile UE privind economia verde, dezvoltând până și economia mondială prin cel mai mare sistem de extracție de petrol și gaze cu „fracking”, ceva urât, denigrat și interzis de lumea verde.
Agenda 2030 a ONU pentru Dezvoltare Durabilă
Unul dintre obiectivele politice pe care UE s-a angajat este Agenda 2030 a ONU pentru Dezvoltare Durabilă. Acest document fundamental include două lucruri: reforma economică verde și lupta culturală verde, cunoscută în prezent ca mișcarea „woke” (a justițiarilor sociale).
Politicile economice verzi, pe care s-au cheltuit miliarde de ore și s-au investit miliarde de euro și pe care contribuabilii au fost nevoiți să le plătească deja de mulți ani cu facturi excesive la energie, au apărut ca un eșec total.
Dacă ar fi să ne bazăm astăzi pe energia eoliană și fotovoltaică, am fi înghețat până la moarte, am mânca elice și am merge în mașini fabricate în 2000.
A urma această cale a fost o greșeală masivă de politică și este într-adevăr strâns aliniată cu agenda stângii radicale, care s-a dovedit, de asemenea, că a fost finanțată de Rusia.
Situația de astăzi este mai îngrijorătoare decât ne putem imagina, nu atât din cauza costului pe care cetățenii îl plătesc pentru energie electrică și încălzire, care a crescut de zece ori în ultimii 10 ani, cât și pentru că am putea ajunge la lipsuri efective de energie.
În ciuda tuturor acestor lucruri, niciun cap nu s-a rostogolit încă în vârful birocrației UE, unde oameni precum comisarul UE pentru Climă, Frans Timmermans, continuă lucrările la Acordul Verde European, inițiat în 2019 de Comisia Von der Leyen.
Un deficit comercial monstruos
Din cauza crizei energetice, UE și zona euro se confruntă acum cu un deficit comercial gigantic și neprevăzut.
În august, Uniunea Europeană formată din 27 de state membre, dar încă lipsită de datele din Bulgaria, Danemarca, Croația, Ungaria, Polonia, România și Suedia, a atins un deficit comercial de 48,963 miliarde de euro, care va depăși însă 50 de miliarde de îndată ce datele din țările care lipsesc sunt disponibile.
În ultimele 12 luni, a existat doar un excedent comercial, și anume în luna septembrie a anului trecut, de 2.603 milioane EUR; iar deficitul a depășit acum 287 de miliarde EUR. Este de așteptat ca, pe măsură ce intrăm în lunile reci ale anului, Europa să trebuiască să continue să importe gaz, iar o mare parte din acesta este produs prin fracking, ceea ce înseamnă că va trebui să continue să importe petrol. În context trebuie amintit că Europa și-a închis multe centrale termice și încă pune sub semnul întrebării centralele nucleare existente.
Grupului de incompetenți care conduc UE și statele sale membre, le pot spune un singur lucru: „Doar din vina dumneavoastră 440 de milioane de europeni se află în această situație”.
I-am lăsat pe acești birocrați să cheltuiască fără sens pe surse de energie care sunt încă departe de a putea susține nevoile zilnice ale sistemului de producție european și ale modului de viață al europenilor. I-am lăsat să crească prețul energiei, promovând energia eoliană și fotovoltaică, care este mult mai scumpă decât energia termică, hidroelectrică sau nucleară. I-am plătit și nu ne-am plâns pentru că ne-am gândit că suntem conduși de profesioniști care știau ce fac.
Acum că știm că sunt incompetenți, îi rugăm să plece măcar, nu cu demnitate pentru că nu merită. De asemenea, le cerem ca de acum înainte „modus vivendi” al lor să fie „verde” pentru ca ei toți până la sfârșitul zilelor lor, să se încălzească în case prin sistemul fotovoltaic, iar dacă nu este soare, să iasă afară și să sufle. Să aprindă luminile cu ajutorul turbinelor eoliena, iar dacă suflatul nu este suficient să tragă la morile de apă precum catârii.
Ce v-ați dorit pentru europeni, este ceea ce vreau să experimentați. Între timp, ceilalți dintre noi vom continua să plătim atât facturile inaccesibile la electricitate și gaz, cât și taxele sălbatice pentru a plăti toate deficitele și datoriile pe care ni le-ați lăsat.
Articol de Jose Ramon Riera
