Rețeaua Europeană România în Uniunea Europeană
Related Articles
Pentru a face față pandemiei, UE a pus bazele unui program de investiții gigant, Fondul de Recuperare și Reziliență. Banii pentru acest program sunt împrumutați către statele membre iar sumele sunt alocate în funcție de PIB-ul fiecărei țări și de nivelul de prosperitate. Este important să înțelegem că acești bani trebuie plătiți înapoi de UE către piețele de capital până în 2058. Mai mult, dacă Uniunea împrumută pentru un stat membru atunci acel stat trebuie să plătească aceeași sumă către UE.
Recent au fost publicate informații noi privind ceste fonduri, în special granturile în sumă de 337 miliarde de euro. Statele membre UE nu trebuie să plătească acești bani înapoi. Ei trebuie folosiți doar pentru tranziția către energia verde, transformarea digitală, cercetare și dezvoltare,sănătate publică, educație, coeziune socială și teritorială. Nu e deloc clar ce au de-a face toate aceste teme cu lupta contra pandemiei.
Suma de 337,9 miliarde de euro provine dintr-un calcul făcut public în luna iunie. Având în vedere acest calcul, doar șase țări primesc mai mulți bani decât ultima oară: Cehia, Germania, Italia, Austria, Portugalia și Spania. Madridul primește cu 11% mai mult, adică 77,2 miliarde de euro în total. Roma urmează cu 69 miliarde de euro. Împreună asta înseamnă 43,5% din resursele Fondului. După ele, vine Franța cu 37,4 miliarde de euro, Germania cu 28 de miliarde de euro, Polonia cu 22,5 miliarde de euro, Grecia cu 17,4 miliarde de euro, Portugalia cu 15,5 miliarde de euro și România cu 12,1 miliarde de euro.
Marele pierzător al acestei împărțeli este Luxemburg, care va primi doar 82 milioane de euro. Țările din sud au dat în schimb marea lovitură! Spania va plăti către UE 14,3 miliarde de euro în acest an, Portugalia 2,5 miliarde de euro, iar Italia 19,9 miliarde de euro. Cu alte cuvinte, toate aceste țări vor primi mult mai mult de la acest fond decât plătesc ele anual către bugetul UE.
Pierzătorii
Regatul Belgiei va plăti 7 miliarde de euro către UE în acest an, în timp ce va primi doar 4,5 miliarde de la fond, cu 1,4 miliarde de euro mai puțin decât se calculase inițial. Pe scut, Belgia va plăti mai mult către UE – 2,5 miliarde de euro – decât va primi din Fondul de Reziliență. Olanda va avea o contribuție netă de 5,2 miliarde de euro. Mi mult, regiunea Flandra din Belgia va fi la rândul ei dezavantajă în cadrul distribuției belgiene a fondurilor.
Țările care plătesc anul acesta mai mult către trezoreria UE decât primesc în fonduri sunt următoarele: cele trei țări care compun Benelux, Germania, Danemarca, Finlanda, Suedia, Irlanda. Pe cale de consecință, aceste fonduri înseamnă în principal un alt transfer bugetar de la țările mai bogate din emisfera nordică și vestică către alte 18 state.
Austria este singurul stat membru unde raportul între cei doi parametri este mai mult sau mai puțin egal.
O altă veste proastă pentru cetățenii din zona euro este faptul că rata de schimb a euro în raport cu dolarul a scăzut și continuă să scadă.
Acesta este un semn al importanței în scădere pe care o are euro în lumea economică globală. Deși are o vechime de mai bine de 20 de ani, euro nu a devenit moneda cea mai importantă din lume.
Decizia Fondului Monetar Internațional din 14 mai 2022, care a adus la zi coșul de valute după care se face Dreptul Special de Tragere a primit prea puțină atenție din partea presei. Acest coș este făcut la fiecare cinci ani. Anul acesta decizia membrilor boardului FMI înseamnă că dolarul și moneda chineză au dobândit o pondere mai mare, în timp ce lira sterlină, euro și yenul japonez au primit o pondere mai mică.
Declinul euro este sugestiv. În 2011, această valută avea o proporție de37,4% în coșul FMI, iar acum a ajuns la 29,31%.
Pe deasupra, Banca Central Europeană practică în continuare dobânzi mici în timp ce inflația din zona euro a ajuns la valori formate din două cifre. Aceasta reprezintă o problemă pentru bugetele publice și pentru economiile oamenilor. Indexarea salariilor cu 2% în țări ca Belgia nu reușește să țină pasul cu evenimentele, mai ales că se aplică înainte de taxare.
Una dintre principalele responsabilități ale BCE o reprezintă combaterea inflației. Totuși, nu se poate vedea foarte multă activitate în această direcție. Asta deși inflația mare este așteptată să continue și în anii care vine, afectând valoarea euro. Spre deosebire de SUA, inflația nu a ajuns încă la vârf. Mai mult, ea e foarte probabil să rămână foarte mare din cauza a trei motive: explozia prețurilor la energie, euro slab, plafonarea prețurilor la energie care ține inflația jos artificial.
Articol de Herman Matthijs pentru revista flamandă Doorbraak
