Rețeaua Europeană România în Uniunea Europeană
Related Articles
Se pare că economia globală a fost într-o stare continuă de flcutuații în acest an. Titlurile sunt repetitive până la punctul de a fi absurde. Această incertitudine s-a tradus într-o volatilitate ridicată care a trimis indicatorul de frică, VIX, la un maxim de 150 de zile luna trecută. Acesta rămâne în continuare ridicat (deși în scădere față de vârful său recent), majoritatea analiștilor părând să se încadreze într-una dintre cele două tabere. Prima este îngrijorată de distrugerea cererii indusă de recesiune, în timp ce a doua se îngrijorează de pierderea ofertei. Deși ambele narațiuni au merite, pe termen scurt piețele vor trebui să se confrunte mai degrabă cu distrugerea cererii decât cu o criză a ofertei.
Întrebarea principală atât pentru piețele financiare, cât și pentru piețele petroliere de astăzi este dacă lumea se va confrunta sau nu cu o recesiune prelungită și profundă. În cea mai recentă Perspectivă economică mondială 2022 a FMI, încetinirea actuală este descrisă ca fiind atât amplă, cât și mai accentuată decât se aștepta. Ea lasă foarte puține îndoieli cu privire la dificultățile economice care urmează și sugerează că ceea ce e mai rău abia urmează să vină. Raportul World Energy Outlook a Agenției Internaționale de Energie a fost la fel de pesimist cu privire la situația actuală, descriind criza energetică drept „un șoc de amploare și complexitate fără precedent”. Raportul îl definește nu ca un șoc tranzitoriu, ci o schimbare fundamentală care va continua să tulbure piețele globale de energie în anii următori. Făra a intra în foarte multe detalii, asistăm la nașterea unei noi ordini energetice, pe măsură ce fluxurile de energie se deplasează din țări și regiuni. Revenind la creșterea globală, inflația este de așteptat să fie „lipicioasă”, adică creșterea prețurilor va fi combinată cu o economie care stagnează. Conform raportului, această creștere a prețurilor va atinge un vârf de 9,5%, dar va scădea la 4,1% în 2024. Multe țări din lume se confruntă deja cu niveluri crescânde ale inflației, unde cifrele sunt la maxime de mai multe decenii. FMI observă o încetinire a creșterii economice anul viitor.
În Europa, economia Marii Britanii a început deja să se contracte, deoarece Banca Centrală a Angliei a ridicat ratele dobânzilor la cel mai înalt nivel din ultimii 60 de ani, încercând să evite ceea ce ar putea fi „cea mai lungă recesiune înregistrată vreodată”. Economia a scăzut cu 0,2% în ultimele trei luni. Germania, puterea economică principală din Europa, se străduiește să absoarbă șocurile de la un dublu zgomot produs de creștere a prețurilor și de criza energetică. Indicatorii economici din țară nu par promițători.
Steve Hanke de la Universitatea Johns Hopkin s-a alăturat recent corului economiștilor renumiți care avertizează despre o recesiune iminentă, deoarece vede o șansă de peste 90% pentru o recesiune severă. O altă măsură folosită pentru a susține argumentul că ne așteaptă o recesiune este reducerea ofertei M2 (cantitatea de masă monetară), care a atins recent cel mai scăzut nivel din ultimele 37 de luni.
Un alt indicator, True Money Supply (TMS), dezvoltat de Murray Rothbard și Joseph Salerno este o măsură eficientă de urmărire a ofertei de bani. Din punct de vedere istoric, ori de câte ori diferența dintre M2 și TMS se mută într-un teritoriu negativ, urmează o recesiune. Decalajul a fost negativ în ultimele 5 până la 6 luni.
Îndreptându-ne atenția către partea de ofertă, datele recente de la Vortexa arată că a existat o creștere a exporturilor de petrol din Bazinul Atlanticului. SUA, Algeria, Guyana, Brazilia și Libia au exportat un total de 7,6 milioane barili pe zi în octombrie, comparativ cu 7,1 milioane barili pe zi în septembrie.
Deși această creștere a producției nu va compensa în niciun fel viitoarea scădere a producției OPEC+, nu este nesemnificativă. Între timp, în raportul lunar al petrolului al OPEC, care a apărut recent, grupul s-a adăugat la corul de voci care avertizează asupra distrugerii cererii. Cartelul a scăzut cu 400.000 milioane barili pe zi din estimările privind cererea de petrol pentru trimestrul al patrulea, deoarece consideră că aceasta crește cu doar 2,5 milioane barili pe zi. Ei și-au redus prognoza privind cererea de petrol pentru 2023 cu 100.000 milioane barili pe zi la un total de 2,2 milioane barili pe zi. A fost interesant de văzut, dar nu surprinzător, că piețele petroliere au fost în surplus de aprovizionare în ultimele trimestre. În ceea ce privește riscurile economice, raportul confirmă discuția de mai sus, deoarece este de acord că riscurile de scădere rămân în economia globală.
Pe termen scurt și mediu, o înăsprire monetară globală, scăderea producției și riscul crescut ca țările să intre în recesiune vor continua să țină sub control cererea de petrol. Asta înainte de a lua în considerare problemele continue provocate de Covid în China. Problema unei crize a ofertei va fi ținută la distanță pe termen scurt, ca urmare a acestor evoluții. Pe termen lung, totuși, există o mulțime de factori care ar putea duce la o criză majoră a ofertei, factori pe care îi vom sublinia în următorul nostru articol.
Articol de Osama Rizvi pentru Oilprice.com
