Domnul Lucian Ovidiu Heiuș, în calitate de Președinte al Agenției Naționale de Administrație Fiscală, cu rang de secretar de stat, a avut amabilitatea de a ne acorda un interviu în exclusivitate:
- Am văzut că ați avut câteva mesaje foarte dure împotriva evazioniștilor, mai exact, ați spus că veți verifica persoanele fizice care au bunuri de lux, dar care sunt suspecte că își ascund veniturile reale și nu își plătesc impozitele. Aveți toată baza legală necesară? Vă ajută legislația la acest moment, pentru că există voci care spun că în instanță, ANAF poate pierde procesele în cazul în care cineva contestă măsurile luate de dvs.?
Încă de la începutul mandatului am simțit nevoia să clarific faptul că ANAF este într-adevăr un partener de încredere al contribuabililor corecți, dar că nu vom tolera evaziunea fiscală. Acest fenomen sărăcește nu doar bugetul de stat, dar, în ultimă instanță, privează cetățenii de servicii de calitate, de investiții în educație, sănătate sau infrastructură.
Atitudinea de toleranță zero față de evaziune se aplică atât companiilor, cât și persoanelor fizice. Consider că evaziunea este o jignire la adresa cetățenilor sau antreprenorilor care dovedesc responsabilitate civică și fiscală și își plătesc taxele și impozitele la timp. Țin să subliniez faptul că ANAF nu are ceva împotriva celor care achiziționează bunuri de lux, dar, dacă sunt evidențiați în analizele de risc, vor avea o problemă cu ANAF cei care nu vor putea proba, în conformitate cu cerințele legale, că sumele care au permis aceste achiziții provin din venituri declarate și impozitate, venituri neimpozabile, scutite sau din alte surse.
Legislația în materie fiscală și procedural fiscală conține dispoziții care permit fiscului să impoziteze diferențele între sumele declarate de o persoană fizică într-un an fiscal și sumele care au permis achizițiile înregistrate pe numele persoanei respective în aceeași perioadă de raportare.
Codul fiscal prevede la art.117 că orice venituri constatate de organele fiscale, a căror sursă nu a fost identificată, se impun cu o cotă de 16% aplicată asupra bazei impozabile ajustate. Prin decizia de impunere organele fiscale stabilesc cuantumul impozitului și al accesoriilor. Tipul de control fiscal, reglementat de Codul de procedură fiscală, prin care se stabilesc aceste venituri a căror sursă nu a fost identificată este reprezentat de verificarea situației fiscale personale a persoanelor fizice.
Activitatea de verificare a situației fiscale personale a persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit este reglementată la Cap. IV – Verificarea situației fiscale personale de către organul fiscal central, Titlul VI – Controlul fiscal din Legea nr.207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare și se desfășoară conform procedurii prevăzute de O.P.A.N.A.F. nr.675/2018 privind aprobarea metodelor indirecte de stabilire a veniturilor și a procedurii de aplicare a acestora.
Verificarea situației fiscale personale a persoanelor fizice se aplică tuturor persoanelor fizice rezidente fiscal în România.
Trebuie reținute câteva aspecte foarte importante în legătură cu acest timp de control:
– este o procedură de control care se derulează doar pe baza unei analize de risc prin care se stabilește dacă o persoană fizică prezintă risc de neconformare la declararea veniturilor impozabile. Procedură de analiză de risc este cunoscută, ea fiind aprobată prin OPANAF nr. 675/2022, care este publicat în Monitorul oficial al României. Riscul de neconformare la declararea veniturilor impozabile aferent unei persoane fizice reprezintă diferența semnificativă între veniturile estimate în cadrul analizei de risc și veniturile declarate de persoana fizică și/sau de plătitori pentru aceeaşi perioadă impozabilă. Diferența este semnificativă dacă între veniturile estimate în cadrul analizei de risc și veniturile declarate de persoana fizică și/sau de plătitori este o diferență mai mare de 10% din veniturile declarate, dar nu mai puțin de 50.000 lei.
– selectarea persoanelor fizice pentru verificare se face în ordinea descrescătoare a riscului.
– verificarea se derulează în colaborare cu persoana fizică, aceasta având dreptul să prezinte orice documente justificative sau explicații pentru stabilirea situației fiscale. Dacă se constată că declarațiile, documentele și informațiile prezentate în cadrul procedurii de verificare sunt incorecte, incomplete sau dacă persoana fizică verificată refuză, în cadrul aceleiași proceduri, prezentarea documentelor pentru verificare ori acestea nu sunt prezentate în termenul legal (minim 10 zile de la solicitare) sau persoana se sustrage prin orice alte mijloace de la verificare, organul fiscal central emite decizia de impunere pe baza datelor, informațiilor pe care le deține.
În ceea ce privește afirmația că ANAF poate pierde procesele, vă informăm că procentul de câștig în cauzele soluționate în mod irevocabil de către instanțele de judecată, ANAF a câștigat până în prezent peste 80% (mai exact 81,25%) dintre procese. Acest procent ridicat confirmă faptul că autoritatea judecătorească înțelege și susține abordarea ANAF, încet, dar sigur, creându-se și o practică unitară a instanțelor de judecată. Faptul că instanțele dau câștig ANAF în procent mare, în cauzele care au ca obiect acțiunile formulate împotriva actelor administrativ fiscale va avea în mod sigur un impact pozitiv în creșterea conformării fiscale voluntare la declararea veniturilor impozabile și la plata impozitelor aferente.
- Are ANAF capacitatea să controleze atât de mulți contribuabili? Știm că există un deficit de personal la nivelul direcției?
ANAF nici nu își propune să controleze toate persoanele fizice care prezintă risc de neconformare la declararea veniturilor impozabile. Acest lucru este, de altfel, imposibil. Controlul fiscal, indiferent de forma lui, este cea mai costisitoare activitate de administrare fiscală, atât din punct de vedere al resurselor alocate (umane, materiale și de timp), precum și, de ce să nu recunoaștem, din perspectiva faptului că este o activitate care nu conferă certitudinea încasării imediate a sumelor stabilite.
Ca orice administrație fiscală modernă, ANAF își propune să crească conformarea fiscală în domeniul impozitului pe venit și reducerea decalajului fiscal în cel mai eficient mod, prin acțiuni educative și preventive, cum ar fi programe informative și proceduri simplificate pentru a obține o rată mai mare a contribuabililor la înregistrarea fiscală, cât și la depunerea declarațiilor fiscale, în mod corect și în timp util.
Pentru categoria de contribuabili care nu se conformează voluntar, administrația fiscală este însă datoare să aplice cu fermitate prevederile legii. Prin acțiuni de verificare sau inspecție vor fi utilizate măsuri ori abordări adecvate pentru fiecare categorie de contribuabili, urmând a fi alocate resursele interne necesare într-un mod eficient.
În ceea ce privește capacitatea de efectuare a verificării situației fiscale personale a persoanelor fizice, avem soluții pentru creșterea acesteia (mobilitate de personal, extindere competente, îmbunătățire cadrul legal și procedural), care vor fi puse în aplicare în perioada următoare.
Măsurile de creștere a conformării fiscale voluntare nu sunt eficiente decât dacă ANAF dispune în paralel de un aparat de control puternic. Contribuabilii care nu se conformează trebuie să conștientizeze faptul că pot fi supuși unor controale ANAF, suportând astfel consecințele legii, care de cele mai multe ori nu sunt plăcute pentru aceștia (sume suplimentare de plată, amenzi, indisponibilizarea și executarea silită a bunurilor, sesizări penale, etc.).
Pe de altă parte, ANAF invită toți contribuabilii să fie parteneri în procesul de dezvoltare a unor noi instrumente, moderne și sigure, care îi vor ajuta să se conformeze ușor, simplu și rapid, și care vor asigura evitarea unor costuri inutile pentru ambele părți (controale, executări silite).
- Este o perioadă dură pentru antreprenori. Criza economică bate la ușă, inflația va crește. Va avea ANAF, sub mandatul dvs., și un rol de prevenire, de coordonare și de îndrumare pentru micii antreprenori?
Este în misiunea ANAF să se implice în prevenirea, coordonarea și îndrumarea micilor antreprenori care se confruntă cu dificultăți financiare, cu atât mai mult în contextul economic actual. În această privință pot să vă spun că sunt în implementare inițiative precum dezvoltarea serviciilor pentru contribuabili, pentru reducerea interacțiunii față în față cu contribuabilii, respectiv extinderea serviciilor digitale, utilizarea sistemului self-service, asigurarea incluziunii digitale a contribuabililor etc. Digitalizarea ANAF utilizând resursele Planului Național de Redresare și Reziliență are ca scop simplificarea poverii administrative resimțite de contribuabili și reducerea timpilor de interacțiune cu structurile competente ale agenției.
În scopul depășirii stării de dificultate financiară în care se afla mediul de afaceri în perioada pandemică, începând cu luna octombrie 2020, continuând în 2021 și 2022, am lucrat la lărgirea sferei de accesare de către contribuabili a diferitelor tipuri de facilități fiscale, cum ar fi:
– eșalonare în formă simplificată pe o perioadă de cel mult 12 luni, pentru obligațiile fiscale principale și accesorii a căror vechime este de maximum 12 luni anterioare datei depunerii cererii și nestinse până la data eliberării certificatului de atestare fiscală. Măsura a fost introdusă cu octombrie 2020 prin O.U.G. nr. 181/2020 cu aplicabilitate limitată, dar a fost preluată în Cap. IV 1 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare;
– eșalonarea la plată clasică, pe o perioadă de cel mult 5 ani, conform Cap. IV din Legea nr. 207/2015 privind Codul de Procedură Fiscală, cu modificările și completările ulterioare;
– anularea obligațiilor de plată accesorii, conform Cap. II din O.U.G. nr. 69/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, precum și pentru instituirea unor măsuri fiscale;
– restructurarea obligațiilor bugetare, conform Cap I. din O.G. nr.6/20199 privind instituirea unor facilități fiscale, cu modificările și completările ulterioare (măsură în vigoare și prelungită până la data de 31 iulie 2022).
Efectul lărgirii sferei de accesare a facilităților fiscale a devenit vizibil în cadrul stocului categoriei de obligații fiscale restante pentru care s-a apelat la înlesniri la plată (de la 4.648,4 mil.lei la 31 mai 2020 la 15.898,9 mil.lei la 31 mai 2022), dar și în soldul arieratelor aferente acestei categorii (de la 4.005,7 mil.lei la 31 mai 2020 la 12.120,0 mil.lei la 31 mai 2022), fiind o măsură de un real sprijin pentru contribuabilii aflați temporar în dificultate financiară.
Toate aceste măsuri concrete de sprijinire sunt însoțite și de programe de educație fiscală în scopul îmbunătățirii înțelegerii de către întreprinderi a sistemului fiscal ce le-ar putea aduce beneficii privind costurile de conformare și de asigurare a respectării legislației. Întreprinderile care nu sunt conștiente de obligațiile și drepturile lor riscă amenzi și sancțiuni, întrucât nu utilizează dispoziții menite să le ajute. De aceea, se fac eforturi pentru realizarea unei serii de activități specifice ale ANAF privind coordonarea și îndrumarea micilor antreprenori precum programe de informare pentru contribuabilii vulnerabili, difuzarea mesajelor de interes public, sesiuni de sprijinire pe Facebook, reuniuni organizate la nivel local etc.
- Ați anunțat că veți porni o bătălie dură cu evazioniștii. Dar, dacă nu ne ascundem după deget, știm foarte bine că mulți au o „acoperire sau o susținere” politică. Dvs. aveți susținerea politică necesară pentru a începe o bătălie de acest gen?
Așa cum am spus, în repetate rânduri, nu cred că evaziunea are culoare politică. Chiar dacă paguba produsă statului român se traduce în lipsa de resurse pentru sectoare cheie, cum sunt educația sau infrastructura, pentru ANAF, evaziunea se traduce în cifre – în valoarea deciziilor de impunere, a sumelor colectate la buget, în coduri de identificare a contribuabililor și așa mai departe. Așa vom și reuși să dovedim că ANAF este o instituție profesionistă și respectabilă, care tratează cu seriozitate și corectitudine pe toată lumea.
Am sprijinul partenerilor politici, atât la nivel de partid, cât și de coaliție. Atât premierul, ministrul de Finanțe, cât și ceilalți lideri ai partidelor din coaliție susțin ferm acțiunile ANAF în scopul reducerii evaziunii fiscale.
- Credeți că vom avea anul acesta o îmbunătățire a colectării TVA și dacă da, care este obiectivul pe care îl estimați?
ANAF continuă procesul de reformă și modernizare, implementarea planurilor de eficientizare a activității și, nu în ultimul rând, colaborarea eficientă pe plan internațional și deschiderea către bunele practici adoptate de alte state.
Noul design al Agenției este dezvoltat în jurul conceptului de management integrat al riscului și al monitorizării active a proceselor de activitate. În acest sens, în următorii patru ani se va acționa pe trei direcții majore de acțiune, respectiv, continuarea parteneriatului cu contribuabilii, mediul academic și mediul de afaceri; adoptarea de soluții digitale integrate și, nu în ultimul rând, prevenirea și combaterea evaziunii fiscale.
Planul Național de Redresare și Reziliență a oferit cadrul de excelență pentru dezvoltarea unei serii de reforme structurale care vor remodela administrația fiscală și contextul în care aceasta evoluează. Prin intermediul PNRR s-au creionat și dezvoltat măsuri de reformă complexă, de natură legală, organizatorică sau care promovează schimbarea, sprijinite de o serie de investiții în digitalizare cu obiectivul final de modernizare și digitalizare a ANAF, astfel încât:
– să fie eficientizată colectarea veniturilor la bugetul general consolidat cu consecințe asupra creșterii ponderii veniturilor în PIB (cu 2,5 puncte procentuale până în trimestrul IV 2025, comparativ cu 2019)
– să fie redus decalajul fiscal la TVA cu 5 puncte procentuale până în trimestrul II 2026, comparativ cu 2019.
În vederea atingerii acestor ținte, combaterea eficientă a comportamentelor neconforme și a evaziunii fiscale, inclusiv în domeniul TVA, se realizează prin acțiuni complexe, țintite, la contribuabilii cu risc fiscal ridicat, în vederea asigurării unui mediu fiscal echitabil și descurajării concurenței neloiale. Aceasta presupune riscuri bine identificate, controale scurte și eficiente, sume rapid colectabile.
Totodată, precizez că, la data de 31.05.2022 , încasările din taxa pe valoarea adăugată (inclusiv TVA aferent vămii) au fost de 38.162,8 mil. lei, cu 29,5% (indice nominal) mai mari, respectiv cu 8.689,6 mil. lei peste nivelul încasărilor din perioada corespondentă a anului 2021 (29.473,1 mil. lei). Dinamica încasărilor din TVA a fost influențată de creșterea încasărilor față de anul 2021, atât pentru operațiunile interne (cu 6.526,8 mil.lei), cât și pentru importurile de bunuri (cu 1.378,0 mil.lei).