Rețeaua Europeană România în Uniunea Europeană
Related Articles
Extinderea spațiului Schengen pentru a include România și Bulgaria a fost pusă în serios îndoieli înaintea votului foarte așteptat de joi.
Austria și Țările de Jos continuă să aibă îngrijorări cu privire la admiterea noastră și a vecinilor noștri.
Opoziția s-a pregătit de câteva zile, dar a devenit evident clar miercuri, după ce ambasadorii UE s-au întâlnit pentru a discuta acest subiect.
Miniștrii de Interne din Uniunea Europeană sunt așteptați să decidă astăzi cu privire la candidaturile care stagnează de mult. Este necesară aprobarea unanimă pentru admiterea de noi membri în Schengen și eliminarea controalelor la toate frontierele interne.
„Austria are principala reținere”, a spus un diplomat UE miercuri după-amiază, vorbind sub condiția anonimatului din cauza sensibilității problemei.
„Este deja clar că nu există unanimitate”, a spus un alt diplomat. „Cei care nu sunt de acord își vor face auzite punctele de vedere în timpul dezbaterii”.
Austria susține că noul aflux de solicitanți de azil pe ruta Balcanilor de Vest demonstrează că Schengen nu poate face față gestionării migrației, chiar dacă România nu face parte din această rută.
Țara spune că a primit 75.000 de migranți neînregistrați în acest an, un număr care ridică o „problemă de securitate pe care nu o putem înlătura”, a declarat miercuri cancelarul austriac Karl Nehammer.
Nehammer a cerut un plan în cinci puncte pentru consolidarea Schengen și a cerut ca votul asupra ofertei comune să fie amânat „până în august viitor”.
Poziția Austriei, care pentru mulți a fost o surpriză, a înfuriat România și Bulgaria, susținând că solicitările noastre de aderare sunt susținute necondiționat de Comisia Europeană, Parlamentul European și marea majoritate a statelor membre.
„Starea actuală de incertitudine nu poate continua. Avem toate argumentele, foarte solide, care susțin cererile noastre”, a declarat miercuri premierul României, Nicolae Ciucă.
„Practic, nu putem vorbi despre o justificare reală în acest moment”.
La rândul său, Olanda este deschisă aderării României, dar se opune intrării Bulgariei din cauza a ceea ce ei spun că sunt elemente ale statului de drept neabordate.
Bulgaria are un guvern interimar din august, după o serie de alegeri neconcludente.
Cu toate acestea, atât Austria, cât și Țările de Jos intenționează să sprijine cel de-al treilea candidat remarcabil la Schengen: Croația, făcând admiterea acesteia inevitabilă.
„Cele puține ezitări care rămân sunt politice și subminează două fapte foarte simple că suntem mai puternici, nu mai slabi, prin extinderea Schengen”, a declarat vicepreședintele Comisiei Europene, Margaritis Schinas, reporterilor înaintea reuniunii de joi.
„Și în al doilea rând, că extinderea Schengen înseamnă controale mai multe și mai bune, nu mai puține”.
Republica Cehă, care deține în prezent președinția rotativă a Consiliului UE, intenționează să organizeze joi două voturi separate: unul pentru Croația și al doilea pentru Bulgaria și România.
În ciuda circumstanțelor nefavorabile, cehii încă plănuiesc să meargă înainte cu voturile, înțelege Euronews, deși agenda s-ar putea schimba în ultimul moment.
Diplomații recunosc că, chiar dacă România ar reuși să depășească opoziția Austriei, ar fi totuși blocată să adere la Schengen, deoarece oferta sa s-a împletit politic și tehnic cu cea a Bulgariei.
„Decuplarea este foarte complicată din motive juridice și tehnice. Consiliul ar trebui să ceară un aviz de la Parlamentul European înainte de a putea reveni asupra problemei”, a spus un diplomat al UE.
„Nu ar fi cu adevărat util”.
Un rezultat negativ de joi ar aduce o lovitură politică atât României, cât și Bulgariei, deoarece ne aflăm pe lista de așteptare a Schengen din cel puțin 2011 – cu ani înaintea Croației.
Comisia Europeană și Parlamentul European au concluzionat că cele două țări sunt pregătite să adere la spațiul Schengen și au îndemnat statele membre să aprobe cererile fără nicio întârziere.
În ultimii câțiva ani, Franța, Germania, Suedia, Danemarca, Finlanda și Belgia – țări care în trecut s-au opus extinderii Schengen – și-au înmuiat poziția și au devenit agreabile.
Dar, deoarece aderarea necesită unanimitate, un simplu „nu” poate distruge întregul acord.
Consiliul ar putea reveni asupra problemei în martie, sub viitoarea președinție suedeză, au spus diplomații.
Ivan Demerdzhiev, ministrul interimar de interne al Bulgariei, a sugerat că țara sa va riposta împotriva Austriei și Țărilor de Jos dacă cererea țării sale nu reușește, dar nu a oferit alte detalii despre ce ar însemna asta în practică.
„Țările de Jos și Austria încearcă să-și depășească problemele interne prin poziția pe care o asumă față de Bulgaria, dar trebuie menționat clar că aceasta nu este poziția europeană. Răspunsul nostru va fi reciproc cu ceea ce primim”, a declarat Demerdzhiev.
„Când ni se cere să luăm o poziție cu privire la astfel de chestiuni, vom avea în vedere și faptul că nu trebuie să rămânem întotdeauna la ceea ce există ca valori ale Uniunii, ca principii de acțiune ale Uniunii, ci că am putea de asemenea, rezolvăm diverse alte probleme prin (propriile) poziții, care privesc probleme europene”.
Schengen permite călătoriile transfrontaliere fără a fi nevoie să purtați un pașaport sau să treacă prin controale la frontieră. În prezent, cuprinde 26 de țări, inclusiv 22 de state membre UE și aproape 420 de milioane de cetățeni.
Aderarea la Schengen este o obligație legală pentru fiecare țară din UE.
Doar Irlanda, care cu zeci de ani în urmă a negociat o clauză de renunțare, și Cipru, care rămâne împărțit între nord și sud, nu au solicitat să se alăture.
