Italia și Polonia s-au opus unui acord încheiat în weekend între Bruxelles și Berlin, care ar scuti vehiculele care funcționează exclusiv cu e-combustibili de la interzicerea din 2035 a motorului cu ardere internă.
Bulgaria și România s-au abținut în timpul unei discuții la nivelul ambasadorilor luni dimineață, potrivit a cinci oficiali din diferite țări.
Dar rezistența lor comună nu atinge voturile necesare pentru a opri aprobarea legislativă, care se așteaptă să fie finalizată marți.
Acordul Bruxelles-Berlin se referă la un regulament convenit care urmează să impună o reducere de 100% a emisiilor de CO2 la noile vânzări de mașini și camionete vândute în Uniunea Europeană începând cu 2035.
Legea a fost concepută de Comisia Europeană ca fiind „neutră din punct de vedere tehnologic”, dar având în vedere că emisiile de CO2 vor fi măsurate la conducta de evacuare, va interzice efectiv vânzările de mașini pe benzină și diesel după data limită.
La începutul acestei luni, Germania, o țară care găzduiește o industrie auto de talie mondială, a lansat o campanie surprinzătoare de opoziție și a blocat unda verde finală a regulamentului, care fusese meticulos negociat între statele membre și Parlamentul European.
Rezistenta germană a șocat oficialii și diplomații, care au văzut-o ca pe o trădare a regulilor de procedură îndelungate. Numeroși europarlamentari și mai multe state membre, precum Franța, Spania și Țările de Jos, au declarat că textul a fost închis și nu va fi redeschis.
Blocajul a determinat o intervenție rară a președintelui Parlamentului European, Roberta Metsola, care a cerut respectarea „previzibilității legislative”.
„Nu putem reveni la acorduri, deoarece este vorba, în cele din urmă, de încrederea dintre colegiuitori și de credibilitatea procesului legislativ”, a spus Metsola săptămâna trecută.
În încercarea de a ieși din impas, vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Frans Timmermans, care este responsabil de European Green Deal, a purtat discuții directe cu Volker Wissing, ministrul federal german pentru digital și transport.
Wissing, un politician liberal din partidul pro-business FDP, a susținut personal pentru o scutire personalizată pentru e-combustibili, o tehnologie în curs de dezvoltare care combină hidrogenul și dioxidul de carbon pentru a produce combustibili sintetici.
Combustibilii electronici pot fi turnați în mașinile existente, asigurând astfel supraviețuirea motorului cu ardere după termenul limită din 2035. Deși teoretic pot fi neutre din punct de vedere climatic, detractorii susțin că e-combustibilii sunt ineficienți energetic și au o viabilitate comercială limitată.
Negocierile intense dintre Bruxelles și Berlin au dat roade în weekend, când cele două părți au găsit un compromis.
Acordul nu a fost încă făcut public.
„Europa rămâne neutră din punct de vedere tehnologic. Vehiculele cu motoare cu ardere pot fi înmatriculate și după 2035 dar doar dacă folosesc combustibili neutri în CO2”, a scris Wissing pe Twitter sâmbătă, sărbătorind vestea.
Regulamentul, împreună cu scutirea e-combustibililor, a fost discutat luni dimineață de ambasadorii cu scopul de a-l include pe ordinea de zi a ședinței de marți a miniștrilor energiei.
În timpul acestui schimb de opinii, Italia și Polonia au ridicat obiecții, prima concentrându-se pe chestiuni procedurale, iar cea de-a doua pe transparență, au spus diplomații.
Bulgaria și România au exprimat puncte de vedere interpretate ca o abținere.
Cu Germania la bord, țările rămase reticente nu au putut să formeze o minoritate de blocare, deschizând calea pentru ca regulamentul să fie votat oficial – și probabil adoptat – marți.
Odată ce legea va fi aprobată, Comisia Europeană este de așteptat să publice mai multe detalii despre acord și să prezinte următorii pași legislativi pentru implementarea scutirii de e-combustibil.