Rețeaua Europeană România în Uniunea Europeană
Related Articles
Preluarea rapidă a Credit Suisse de către rivala sa UBS ar fi trebuit să calmeze piețele financiare, dar investitorii nu par impresionați. Acțiunile băncilor și obligațiunile guvernamentale scad vertiginos.
Mai mulți oficial ai principalei bănci elvețiene, UBS, și autorități elvețiene au dus o cursă contra cronometru de-a lungul weekendului pentru a ajunge la o înțelegere pentru preluarea împovăratei Credit Suisse, într-un efort de a calma piețele și a domoli teama de un efect de contagiune.
Acordul realizat cu sprijinul statului, în valoare de trei miliarde de franci elvețieni, a injectat inițial un optimism investitorilor, dar acesta s-a evaporat repede. Acțiunile băncilor și obligațiunile au scăzut în Asia și Europa, indexul sectorului bancar Stoxx Europe 600 Banks scăzând cu mai bine de 5% în tranzacția de dimineața. Cumva, indexul și-a mai revenit după loviturile de dimineață.
Acțiunile Credit Suisse au scăzut cu peste 60% față de prețul de achiziție, iar cele ale UBS scădeau și ele, la fel ca cele ale Deutsche Bank în Germania și BNP Paribas în Franța. Yenul japonez, care este văzut ca un izvor de stabilitate pentru investitori în vremuri stresant, a urcat luni, deoarece investitorii au preferat să dea deoparte de active riscante.
Carnagiul din piețele financiare este pus în principal pe seama unui aspect particular al acordului de preluare a Credit Suisse. În înțelegerea semnată între cele două bănci, deținătorii de obligațiuni (AT1) – construite în urma crizei financiare globale, obligațiunile AT1 sunt o formă de datorie junior care contează pentru capitalul de reglementare al băncilor. Acestea au fost concepute ca o modalitate de a transfera riscurile către investitori și departe de contribuabili dacă o bancă are probleme – în valoare de 17 miliarde de euro nu vor mai primi nimic în schimbul obligațiunilor deținute.
Această mișcare surprinzătoare, care îi penalizează pe deținătorii de obligațiuni în timp ce îi avantajează pe deținătorii de acțiuni, i-a descumpănit pe investitorii care dețin astfel de obligațiuni în alte bănci. Aceștia se tem că autoritățile ar putea urma aceeași cale pe care au urmat-o autoritățile elvețiene.
„E o decizie foarte controversată având în vedere că capitalul acționarilor – care este considerat inferior față de AT1 în structura de capital – nu a fost în întregime anulat. Ar putea apărea contestări legale față de înțelegere, ceea ce ar prelungi procesul și ar duce la și mai mult incertitudine”, a afirmat Andrew Kenningham, economist-șef la Capital Economics.
Ce sunt obligațiunile AT1?
Obligațiunile AT1 sunt o clasă de obligațiuni relativ riscante emise de bănci. La fel ca toate celelalte obligațiuni, ele oferă o dobândă constantă, dar oferă și un cupon mai mare pentru a da seama și de riscul mai mare pe care îl poartă.
Aceste obligațiuni au fost create în urma crizei financiare din 2008, ca o formă de îndatorare hibrid, menită să ajute finanțele băncilor în vreme de criză, impunând pierderi creditorilor și evitând transferarea pierderilor către plătitorii de taxe.
Cunoscute, de asemenea, ca bonduri convertibile, sau CoCos, ele pot fi convertite în capital sau anulat când nivelul de capital al băncii scade sub o anumită limită. Anularea obligațiunilor AT1 a avut loc și întrecut, în timpul preluării băncii spaniole Banco Popular, în 2017, când obligațiunile AT1, au fost anulate ca parte a efortului de salvare.
Vorbind despre anularea acestor obligațiuni ale Credit Suisse, Jeffrey Gundlach, director la DoubleLine Capital, a afirmat că deținătorii de bonduri ar fi trebuit să-și cântărească mai bine riscurile
De ce afectează anularea AT1 sectorul bancar?
Mișcarea autorităților elvețiene i-a șocat pe alți deținători de obligațiuni AT1 care sunt îngrijorați că s-ar putea confrunta cu o soartă similară într-un moment în care sectorul bancar se confruntă cu prăbușirea băncilor din Statele Unite și se tem de riscurile de contagiune.
Aceasta înseamnă că băncile care plătiseră deja o primă pentru a strânge finanțare prin vânzarea obligațiunilor AT1 ar putea să nu găsească niciun acceptant pentru datoria hibridă, reducându-și astfel opțiunile pentru a strânge capital. Obligațiunile AT1 au fost o sursă crucială de finanțare pentru bănci.
Prețurile AT1 din Asia au scăzut luni, titlurile de creanță ale unor bănci din regiune scăzând cu sume record, potrivit datelor compilate de agenția de presă Bloomberg.
Obligațiunea AT1 de 8% în dolari SUA emisă de HSBC pe 7 martie se tranzacționa la 90 de cenți pentru dolar, în scădere cu aproximativ 5 cenți, înregistrând cea mai mare scădere zilnică de când a început tranzacționarea.
„Ceea ce spune piața astăzi este că, de acum până la scadență, există un risc pentru această datorie care nu a fost evaluată corect în lumina a ceea ce se întâmplă cu băncile din SUA și cu cele din întreaga lume”, a spus Sean Darby, strateg global de acțiuni la Jefferies din Hong Kong, citat de agenția de presă Reuters.
Cum rămâne cu grijile legate de recesiune?
Riscurile de recesiune au crescut, inclusiv în SUA, unde economia s-a menținut puternică, în ciuda creșterilor agresive ale ratei dobânzii în ultimul an. Analiștii se tem că prăbușirea băncii Silicon Valley și a băncii Signature din New York, plus consecințele acordului Credit Suisse, ar putea declanșa o criză mai amplă a creditului. În timp ce băncile ar putea observa că strângerea de capital devine mai dificilă și mai costisitoare, companiile se pot aștepta să plătească mai mult pentru împrumuturi, pe măsură ce creditorii devin precauți.
Într-un astfel de scenariu, multe ar depinde de modul în care băncile centrale răspund la criza actuală.
Băncile centrale importante, cum ar fi Rezerva Federală a SUA și Banca Centrală Europeană, au crescut ratele dobânzilor într-un ritm frenetic pentru a îmblânzi prețurile bunurilor și serviciilor. Criza actuală i-ar putea determina să-și ia o pauză pe fondul așteptărilor că criza bancară ar putea încetini creșterea economică.
Pariurile cresc că Fed, care are ședința de politică monetară săptămâna aceasta, nu va ridica ratele dobânzilor cheie sau nu va face acest lucru cu cel mult 25 de puncte de bază, mai ales având în vedere că situația creditului este deja înăsprită pe piață.
Cum reacţionează autorităţile?
BCE a spus că sectorul bancar european este „rezistent”, cu „niveluri robuste de capital și lichiditate”.
În încercarea de a calma nervii deținătorilor de obligațiuni AT1, banca centrală europeană, într-o declarație comună cu Autoritatea Bancară Europeană și consiliul unic de rezoluție al UE a subliniat că, în zona euro, acționarii ar fi primii care vor absorbi pierderile înainte ca obligațiunile AT1 să fie anulate, așa cum a fost practica în trecut.
„Tierul 1 suplimentar este și va rămâne o componentă importantă a structurii de capital a băncilor europene”, au spus aceștia.
Fed a oferit schimburi valutare zilnice pentru a se asigura că băncile din Canada, Marea Britanie, Japonia, Elveția și zona euro au suficientă lichiditate din moneda de rezervă dominantă la nivel mondial, utilizată pe scară largă pentru a desfășura comerțul internațional. Până acum, băncile centrale nu au asistat la o fugă după dolari, ceea ce indică faptul că criza ar putea să nu ducă la un stres nejustificat sistemului financiar, a comentat Bloomberg.
Articol de
