Rețeaua Europeană România în Uniunea Europeană
Related Articles
Singurele măsuri guvernamentale salutate de întreg poporul, de la politicieni și analiști la simpli cetățeni, este majorarea impozitării impusă marilor companii, în special dacă acționarul lor majoritar este străin. Ultimul exemplu: contribuția de solidaritate impusă OMV Petrom.
Numai că și în acest caz se aplică principiul “unde dai și unde crapă”. Analfabetismul economic nu poate aduce nimic bun, așa se face că, în realitate șoferii vor fi cei care vor achita această contribuție, fiind, practic solidari cu ei înșiși.
După mai multe negocieri, ca urmare a faptului că nu se califica la plata formei inițiale a contribuției de solidaritate impuse la finalul anului trecut de guvern, OMV Petrom a fost obligată să achite retroactiv, pe 2022, o taxă “cu dedicație” de 350 lei pe tona de țiței procesat în activitatea de rafinare.
Drept urmare, cea mai importantă companie de petrol și gaze a raportat pe prima jumătate a anului plata unei contribuții de solidaritate de 498 milioane lei, o treime din valoarea pentru țițeiul rafinat în întreg anul trecut, de 1,485 miliarde lei.
Numai că teoria economică e clară: Orice majorare de impozit sau orice taxă nou introdusă este transferată de companii în prețul final, la pompă, într-o proporție invers proporțională cu gradul de elasticitate a cererii.
Cu cât cererea este mai elastică (scade proporțional cu creșterea prețului), cu atât mai mult companiile, și nu consumatorii, suportă creșterea impozitării. Invers, cu cât este mai inelastică (nu pare extrem de afectată de creșterea prețului) cererea, companiile transferă într-o mai mare măsură creșterea impozitării în prețul final.
Cum cererea de carburanți este în general mai degrabă inelastică, iar taxa a fost impusă într-o perioadă în care există și o majorare sezonieră a sa, rezultă că OMV Petrom transferă în prețul la pompă o mare parte din presiunea fiscală impusă de guvern, șoferii fiind cei care vor achita, în practică, contribuția de solidaritate.
Iar datele par a confirma în practică teoria. România este exportator net de benzină (capacitatea de rafinare a acestui produs depășește cererea internă) și importator net de motorină (capacitatea internă de producție nu poate acoperi cererea internă de diesel).
Fiind importator net de motorină, prețul de pe piața internă este dictat de cel de pe piața europeană (și ea deficitară în ceea ce privește producția de combustibil diesel), numai în cazul benzinei producția internă excedentară (consumului intern) putând juca un rol pozitiv.
Rezultatul: Motorina s-a scumpit cu un leu pe litru în ultimele 3 luni, la începutul verii aceasta costând aproximativ 6,4 lei/l, în timp ce prețul benzinei a crescut cu 80 de bani/l.
Numai că, raportat la evoluția prețului de pe piața europeană, scumpirea benzinei din România a fost una aproape dublă.
Potrivit calculelor E-nergia.ro, în perioada 24 iulie-14 august, în România benzina s-a scumpit (exprimat în euro) cu 5,15%, iar motorina cu 7,4%, în timp ce la nivelul UE prețul mediu ponderat a crescut cu 3,6% la benzină, iar la motorină tot cu 7,4%.
Scumpirea mai agresivă a benzinei în România în comparație cu cea din restul Europei este, foarte probabil, rezultatul transferării în prețul la pompă a “contribuției de solidaritate” impusă de guvern. Spre deosebire de motorină, în mare parte importată (și cu ea este importat și prețul), benzina vândută în stațiile autohtone provine din procesarea țițeiului din producție internă (pentru care trebuie achitat impozitul de 350 lei pe tonă).
În ceea ce privește majorările de preț la nivel UE (și implicit o parte din cea din România), cauzele țin de evoluția cotațiilor internaționale ale țițeiului și produselor petroliere.
De la începutul verii, cotația unui baril de țiței Brent, de referință pe piața globală, a crescut cu peste 20%, de la aproximativ 72 dolari la un maxim de 87,5 dolari, în urmă cu câteva zile.
Dată fiind ponderea costului cu materia primă în prețul final, o scumpire cu 20% a țițeiului atrage după sine o majorare cu aproximativ 10% a prețului la pompă.
Potrivit unor calcule Profit.ro, procentual, prețul motorinei s-a majorat cu 15,5% în ultimele 3 luni, iar cel al benzinei cu 12,6%.
Nu numai cotațiile țițeiului s-au apreciat, ci și cele ale carburanților, în special ale motorinei, statele UE, dar și România, fiind importatoare nete de diesel.
Potrivit Argus, pe 9 august, cotația motorinei a atins 947 dolari/tonă, cel mai înalt nivel de la intrarea în vigoare a embargoului impus de UE importului de țiței și produse petroliere rusești. De aici scumpirea mai considerabilă a motorinei la nivel european.
Motorina se comercializează cu o primă de tranzacționare de 38,66 dolari/baril față de țițeiul Brent, cu peste 13 dolari peste prima medie de 25 de dolari înregistrată de la începutul anului.
În regiune, presiunea pe prețul carburanților este și mai ridicată, în urma amenințărilor Rusiei de a ataca inclusiv vasele comerciale din Marea Neagră, ceea ce a condus la o scumpire a costurilor de transport și de asigurare.
În prezent, motorina este în România cu peste 20 de bani/l mai scumpă decât benzina, după ce timp de câteva luni ea a fost mai ieftină.
