fbpx

De ce scad companiile din domeniul tehnologic?

Una din știrile care apar constant în ultimele săptămâni privește problemele financiare cu care se confruntă companiile din sectorul tehnologic.  Nu trece o zi fără să aflăm cum unele firme își reduc activitățile, investiițiile sau numărul de angajați.

Astăzi, de pildă, presa internațională a anunțat că Amazon, gigantul de retail online, va continua concedierile și în anul care vine, iar sursele citate pe larg vorbesc de peste 10.000 de oameni care vor fi dați afară. Cifra poate că nu pare mare dar trebuie ținut cont de un un anumit trend foarte crescător în privința angajărilor pe care compania le-a tot făcut în ultimii ani. În anul 2007 Amazon avea 17.000 de angajați, iar în 2021 a reușit performanța de a avea de 100 de ori mai mulți angajați. Acum această creștere a dimensiunilor firmei pare să se fi încheiat.

Aceleași probleme serioase le întâmpină și alți giganți din domeniu. Meta, compania care deține Facebook și Whatsupp, a anunțat la rândul ei săptămâna trecută că va disponibiliza 11.000 de angajați, aproximativ 13% din totalul angajaților.

Twitter, compania recent achiziționată de Elon Musk, a dat deja afară 3700 de angajați, iar Microsoft a renunțat la peste 1000 de angajați. Companii din domeniu, cu nume mai puțin notorii pentru publicul general, (Coinbase, Robinhood, Salesforce, Redfin, Stripe, Lift, etc.) au concediat fiecare lucrători de ordinul sutelor.

După cum au remarcat mai toți analiștii, pandemia a impus un ritm de creștere accelerată a domeniului online. Lumea a stat acasă aproape doi ani, a folosit serviciile de ecomerce și legăturile de social media și conferințe video ceea ce a propulsat aceste firme către o capitalizare uluitoare.
Amazon, de exemplu, ajunsese în iulie 2021 la o capitalizare de 1,88 miliarde de dolari.

Între timp, pandemia s-a încheiat iar lumea s-a întors în bună măsură la stilul de viață de dinainte de Covid, ceea ce a însemnat o renunțare parțială la monopolul online.

Aceasta este, însă, doar o parte a explicației și poate nici măcar cea mai convingătoare. Ceea ce a caracterizat din plin anii din urmă, pe lângă explozia comerțului online și a telefoniei smart, a fost o epocă a banilor ieftini, promovată de băncile centrale prin dobânzi mici, în unele cazuri, cum ar fi cel al Băncii Central Europene, inclusiv prin dobânzi negative. Toată această lichiditate în exces, nedublată în niciun fel de productivitate, s-a revărsat în primul rând pe piețele de capital, sporind artificial valoarea companiilor.

Cazul notoriu prin excelență îl reprezintă Twitter care până să fie achiziționată de Musk nu a cunoscut decât doi ani de profit, ceea ce nu pare a justifica valoarea de piață a companiei. Pentru toate aceste companii fără profit sau cu un profit insignifiant față de capitalizarea lor bursieră, noile condiții monetare, caracterizate de rate mai înalte ale dobânzilor, înseamnă un moment al adevărului, destul de dureros atât pentru proprietari cât și pentru angajați. Asta înseamnă că nu se mai pot împrumuta ieftin pentru a-și finanța și cosmetiza activitățile, dar înseamnă și mai puțini bani în piață care să poată fi atrași. Multe firme din domeniu tech se confruntă de altfel cu scăderea considerabilă a veniturilor din publicitate, chiar și făcând excepție de boicotul impus Twitter.

„Ratele de dobândă mai mari înseamnă schimbări în toată piața, dar reprezintă o problemă mai ales pentru firmele din domeniu tehnologic care pierd bani. Investitorii se uită la companii pe baza valorii prezente a viitorului flux de venituri, iar ratele mai mari de dobândă înseamnă că este de așteptat un flux de venituri în scădere”, afirmă Ryan Browne de la CNBC.

Pe fondul ratelor în creștere ale obligațiunilor guvernamentale, un instrument financiar mult mai sigur, mulți investitori sunt și vor fi tentați să plaseze banii acolo decât în aceste companii riscante, cu venituri în scădere.

În plus, din moment de epoca banilor ieftini pare că a luat sfârșit, investitorii trebuie să fie mult mai atenți cu plasamentele lor, astfel că aspectele fundamentale devin cu adevărat relevante. Ceea ce începe să conteze este modul de operare al companiilor și cât de eficiente este aceste companii.

Multe dezvăluiri recente din interiorul acestor companii au scos la iveală o cultură a pierderii timpului și a ineficienței cvasitotale, totul într-un mediu saturat de beneficii materiale. Din nou, Elon Musk a spus destule când i-a anunțat pe cei care doresc să rămână la Twitter că vor trebui să muncească dacă e să aibă o șansă în companie. În luna mai, un material video cu un inginer de soft de la Twitter releva faptul că acel inginer muncea patru ore pe săptămână, ba mai mult afirma că acela nu era nici pe departe un caz izolat, ci mai degrabă regula.
Așadar, multe din aceste companii și-au ascuns ineficiența pe fondul creșterii explozive a activității lor în timpul pandemiei, dar și datorită influxului de lichiditate de pe piețele globale, fără precedent.

Acum, banii ieftini sunt pe terminate, iar companiile trebuie să găsească rapid modalități de a se adapta la noile condiții de piață.

About Marius Giurgea

Check Also

Dezastrul zonei euro. Între stagnare și stagflație

Economia zonei euro este mai mult decât slabă. Este într-o contracție profundă, iar datele sunt …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.