Rețeaua Europeană România în Uniunea Europeană
Related Articles
Până nu demult părea de-a dreptul o blasfemie, cel puțin în lumea bancherilor, să pui la îndoială obiectivele climatice verzi. Mai precis, la începutul lunii iulie, Stuart Kirk, director pentru investiții responsabile la HSCS Asset Management, și-a anunțat demisia după ce le-a transmis investitorilor „să nu-și facă griji despre riscurile climatice” și efectele lor asupra piețelor financiare, deoarece de-a lungul întregii sale cariere „a întâlnit mereu câte un nebun care i-a vorbit despre sfârșitul lumii”.
„Cui îi pasă dacă Miami va fi cu șase metri sub apă peste un secol. Amsterdam a fost de secole cu șase metri sub apă și chiar e un loc foarte drăguț. Ne vom descurca”, a afirmat Kirk.
Bancherul a comparat amenințarea climatică cu spaima provocată de virusul „Y2K”, spunând că efectele schimbărilor climatice nu vor fi atât de dezastruaose pe cât spun experții climatice.
Indiferent de contextul acuzațiilor, cert e că Kirk a fost forțat să-și dea demisia de către bancă. Doar că acum numărul bancherilor care au ajuns să se pronunțe împotriva mesajelor ecologiste a devenit din ce în ce mai mare, în arenă făcându-și intrarea și figuri cu un statut cvasilegendar precum CEO-ul JP Morgan, Jamie Dimon.
În cadrul unui seminar desfășurat săptămâna aceasta, dar închis presei, Jamie Dimon a afirmat că Statele Unite ale Americii trebuie să înceteze să mai meargă cu căciula în mână la saudiți și la venezueleni, și să înceapă să pompeze mai mult gaz și petrol, pentru a se asigura că prin accesul ușor la energie este întărită unitatea Occidentului. Mai mult, în opinia CEO-ului JP Morgan, președintele SUA ar trebui să le spună americanilor că nu își vor îndeplini obiectivele climatice programate pentru 2050 deoarece se află în mijlocul unui război.
În aceeași ordine de idei, Jamie Dimon a declarat, la fel de tranșant, că „investitorii nu dau o ceapă degeretă pe criteriile de responsabilitate climatică introduse de bănci” avertizând să nu cedeze controlul unor „copii care cred că fac bine”.
Comentariile lui Dimon nu sunt deloc suprinzătoare.În urmă cu două săptămâni Financial Times scria despre faptul că o seamă de bănci importante de pe Wall Street au amenințat că vor părăsi alianța climatică inițiată de fostul guvernator al Băncii Centrale Mark Carney sub patronajul Națiunilor Unite, sub pretextul unor probleme legale care pot apărea ca urmare a angajamentelor de decarbonizare.
Printre băncile care și-au anunțat neliniștile în legătură cu acest proiect, la nici doar un an de la momentul în care s-au pus bazele acestei alianțe, se numără Morgan Stanley, JP Morgan, Bank of America, dar și banca europeană Santander.
Alianța Financiară Net Zero (GFANZ) s-a născut în 2021, fiind o coaliție formată din manegeri de fonduri, bancheri și firme de asigurare cu active de peste 130 de miliarde de dolari, cu scopul de a lupta împotriva schimbărilor climatice. Acum, unii membri ai alianței au declarat că se simt „amenințați de criteriile foarte dure ale ONU în privința climei și sunt îngrijorați de riscurile legale pe care le implică această participare a lor.”
Este o schimbare importantă de perspectivă, în mai puțin de un an și fără îndoială că războiul declanșat de Rusia în Ucraina, concomitent cu criza energetică care a izbucnit în Europa dar și în restul lumii au determinat o privire mai realistă asupra pieței energetice. E limpede că principala problemă cu care se confruntă în acest moment lumea occidentală o reprezintă producția foarte precară de energie, și mult mai puțin acțiunile Rusiei. Iar producția de energie din Europa a scăzut nu din cauza vreunui factor extern, ci exclusiv ca urmare a deciziei politice de a paria aproape totul pe energia regenerabilă și pe inhibarea combustibililor fosili.
CEO-ul companiei energetice americane Chevron, Mike Wirth, a avertizat zilele trecută că această criză energetică globală a fost exacerbată de pariul guvernelor occidentale pe politici ecologiste care nu au dus decât la „și mai multă volatilitate, și mai multă impredictibilitate și la mai mult haos”.
„Dacă oamenii vor să nu mai conducă mașini, să nu mai zboare … e o alegere a societății. Nu cred, totuși, că majoritatea oamenilor vor să se întoarcă în trecut, în ceea ce privește calitatea vieții pe care o duc … produsele noastre asigură această calitate”, a afimat Wirth.
În interviul pe care l-a acordat Financial Times, CEO-ul Chevron a spus că tranziția prematură de la combustibilii fosili la energia verde și încercarea de a decarboniza economia au dus la „consecințe neintenționate” cum ar fi penuria din Europa și California.
„Discuția despre energie, așa cum s-a purtat ea în lumea dezvoltată, a înclinat spre probleme de climă, luând ca fiind de la sine înțelese siguranța și accesibilitatea energiei. Realitatea este însă că hidrocarburile fac în prezent lumea să meargă. O vor face și mâine și peste cinci ani, peste 10 și peste 20”, a declarat Wirth.
Oficialul companiei americane a subliniat, de asemenea, că această criză energetică a apărut dinainte de invazia rusă în Ucraina.
Așadar, se poate sesiza o schimbare importantă de ton în retorica unora dintre cei mai importanți jucători economici la nivel mondial. Rămâne, totuși, o cale încă lungă de parcurs până la o revenire substanțială și o acceptare din nou a hidrocarburilor. O iarnă cu probleme însă ar putea schimba foarte mult optica opiniei publice.
