fbpx

Islamonomics: cum a distrus Erdogan economia

Lira turcească s-a prăbușit, săptămâna trecută, la cel mai jos nivel în fața dolarului. Doar în luna noiembrie moneda turcească și-a pierdut 30% din valoare, iar de la începutul anului își mai pierduse jumătate din cotație. Practic, inflația în țară este scăpată de sub control, ajungând la 21% luna trecută.

Teoria economică standard spune că trebuie să crești rata de dobândă monetară pentru a contracara inflația. O dobândă mai mare determină împrumuturile să fie mai scumpe și economisirea mai avantajoasă – ceea ce reduce în teorie cheltuielile pe bunuri și servicii. Multe bănci centrale europene, care se confruntă cu un puseu inflaționist acum, chiar dacă nu de amploarea celui din Turcia, sugerează că vor ridica anul viitor ratele de dobândă.

Banca centrală a Turciei, însă, taie din din dobânda de politică monetară – cu patru puncte procentuale de la începutul lui septembrie. Acest război împotriva principiilor economice este condus de președintele Recep Tayyip Erdogan. S-a jurat să „protejeze” Turcia de dobânzile mari, aflate acum la 15%, spunând că „prin ajutorul lui Dumnezeu, nu ne vom întoarce pe acest drum”.

Animozitatea lui Erdogan față de dobânzi provine din principiile financiare ale Islamului. Președintele turc citează adesea din prescripțiile islamice și vede dobânda ca „mama tuturor relelelor”. Dobânda la împrumuturi este văză ca riba (speculă cu bani), considerată haram (interzisă). Multe versete din Coran îi îndeamnă pe credincioși „să nu accepe dobânda”, cei care o fac urmând să primească „pedepse dureroase”.

Industria bancară islamică globală, cu o cifră de afaceri de 2,2 trilioane de dolari, susține că urmează principiile islamiste în activitatea sa economică, dar în fapt lucrează pe principii bancare standard, forțând ocolirea canoanelor religioase. Să luăm, de pildă, obligațiunile islamice. Obligațiunile sunt văzute ca fiind halal (permise de sharia) deoarece aceste documente financiare sunt emise de organizații care nu investesc în produse care pot fi considerat a fi neconforme învățăturilor Islamului, cum ar fi alcoolul, pariurile, asigurându-se în schimb că dobânda oferită investitorilor nu este haram.

Erdogan a pledat pentru ca obigațiunile islamice să finanțeze marile programe de investiții din Turcia, cerând țărilor majoritar musulmane să își unească economiile pe principii islamice, întorcând spatele „sistemului occidental bazat pe dobândă”.

E limpede că președintele turc nu își dă seama că principiile economice islamice au fost concepute pentru o economie de secol VII. În același mod, Erdogan nu pare să realizeze că finanțarea islamică este mai riscantă, nu doar pentru că aderă la principii mai restrictive, ci și pentru că are nevoie de facilități statele, care pot fi greu de obținut în economii emergente. Pare dispus să distrugă economia în căutarea unei imposibil de obținut dobândă zero.

Asaltul egotist al lui Erdogan asupra piețelor turcești a fost de multă vreme criticat de economiști, inclusiv de către cei trei foști guvernatori ai băncii centrale, demiși de el.  Actualul guvernator s-ar putea să le urmeze, din moment ce susține că nu mai este posibilă o tăiere a dobândei de politică monetară. Între timp, opoziția consideră că teoria economică a lui Erdogan este echivalentă cu teoria pământului plat.

Cei mai afectați de ideile economice ale lui Erdogan sunt săracii Turciei. Deși căderea lirei a lovit  în toate sectoarele economiei, cele mai afectate sunt micile afaceri și țăranii, care se bazează pe materii prime mai scumpe pentru a-și produce bunurile. Mulți fermieri au fost loviți de secetele recente, abandondându-și pământurile și intrând în incapacitate de plată a împrumuturilor. Comisia de Agricultură l-a acuzat pe Erdogan că îi „elimină” pe micii fermieri și că face sute de mii de șomeri.

Cozile din fața băcăniilor și benzinăriilor turcești s-au transformat treptat în proteste, mulți cerând demisia lui Erdogan. Având în vedere că alegerile din 2023 se apropie, masele turcești își dau seama că supraviețuirea lor depinde de schimbarea de gândire a președintelui – sau de schimbarea președintelui.

 

Despre Marius Giurgea

Verificați și

Ucraina caută țapi ispășitori în România

Legislația, promovată de experții ucraineni și adoptată de guvernul de la Kiev, de interzicere a …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.