Rețeaua Europeană România în Uniunea Europeană
Related Articles
Inflația din zona euro a ajuns la un nou maxim istoric, furnizând un argument important pentru ca Banca Central Europeană să ridice semnificativ mai mult dobânda la următoarea întâlnire a consiliului guvernatorilor.
Prețurile de consum în cele 19 țări care folosesc moneda europeană au crescut în luna august cu 9,1% față de luna similară a anului trecut, depășind estimările analiștilor citați într-un sondaj realizat de Bloomberg. Principale categorii de produse care au determinat această creștere au fost energia și alimentele.
În cazul în care scoatem din ecuație acești doi factori, tot avem o inflație de 4,3%, ceea ce nu face altceva decât să sublinieze că presiunea care se exercită asupra prețurilor devine din ce în ce mai puternică și mai amplă, cuprinzând toată gama de bunuri.
Problema care se pune este dacă toată această situație economică este suficient de alarmantă pentru ca Banca Central Europeană să decidă o creștere de 0,75 puncte procentuale a dobânzii de politică monetară, pe care câțiva din cei 25 de membri ai Consiliului Guvernatorilor o doresc aplicată. O astfel de creștere a fost deja adoptată de două ori de către Rezerva Federală a Statelor Unite, dar cu toate acestea oficialii din băncile centrale europene sunt mai reticenți deoarece se tem de o recesiune.
Această perioadă de creștere masivă a prețurilor, fără precedent în ultimii 20 de ani, de când a fost introdusă moneda euro, le pune în fața oficialilor de la Frankfurt o alegere delicată: ratele de dobândă de politică monetară trebuie ridicate suficient de mult pentru a stăvili inflația spre ținta de 2%, dar nu într-atât de mult încât să reteze o revenire economică, mai ales în contextul unei posibile tăieri a gazului rusesc în această iarnă.
Datele care au apărut astăzi privind inflația s-ar putea să fie analizate cu și mai multă atenția după ce membra Boardului Executiv al BCE, Isabel Schnabel, a afirmat că banca centrală ar trebui să se concentreze mai mult pe inflație decât pe proiecții deoarece războiul din Ucraina face dificile estimările.
În opinia economistului Maeva Cousin, „ca urmare a comentariilor foarte dure ale lui Schabel și având în vedere cererile venite din partea unor membri ai Consiliului Guvernatorilor pentru o majorare a ratelor, ca și nivelul mare al inflație, este foarte probabil să asistăm la o creștere cu 0,75 puncte procentuale a dobânzii, chiar de săptămâna viitoare”.
Totuși, deși invazia rusească se află în spate exploziei prețurilor la energie, șeful băncii centrale olandeze, Klaas Knot, a afirmat, marți, că cererea foarte puternică din partea consumatorilor, după doi ani de restricții, a împins foarte mult prețurile în sus. Creșterea salariilor și un euro mai slab reprezintă riscuri importante, ceea ce necesită o normalizare „domoală” a politicii monetare, a afirmat oficialul olandez.
„Există o nevoie urgentă pentru ca săptămâna viitoare Consiliul Guvernatorilor să acționeze decisiv pentru a combate inflația. Avem nevoie de o creștere puternică a dobânzilor în septembrie și trebuie să vedem și mai multe creștere de dobândă în lunile următoare”, a afirmat, după ce au fost date publicității cifrele privind inflația, șeful Bundesbank, banca centrală a Germaniei, Joachim Nagel.
Șase membri ai Consiliului Guvernatorilor au afirmat în mod public că în opinia lor ar trebui discutată o creștere a dobânzii cu mai mult de 0,50 puncte procentuale, în timp ce estimările din piață pun probabilitatea unei majorări cu 0,75 puncte procentuale la mai bine de 60%. După datele privind inflația, investitorii se așteaptă la creșteri repetate ale dobânzii de politică monetară, până la sfârșitul anului.
La rândul lor, alți oficiali au cerut mai multă prudență. Economistul șef al BCE, Philip Lane, a cerut în această săptămână „un ritm constant” de majorări care să minimizeze riscul unei degringolade, în timp ce membrul Boardului Executiv, Fabio Panetta, a afirmat că o economie mai slabă ar ajuta la temperarea inflației.
Economiștii sunt din ce în ce mai convinși că în următoarele luni vom asista la o recesiune în zona euro, deoarece creșterea costului de trai subminează cererea și distruge revenirea economică de după pandemie. BCE va face publice săptămâna viitoare propriul set de estimări economice.
Guvernele europene au tot încercat să tempereze șocul prețurilor la energie printr-o miriadă de măsuri, inclusiv tăieri de taxe, subvenții directe către gospodării și companii. În total, statele au plătit aproximativ 280 de miliarde de euro pentru acest lucru, conform think-tankului Bruegel.
În aceeași ordine de idei, este așteptat și mai mult sprijin. Comisia Europeană a afirmat în această săptămână că dorește la rândul ei să acționeze rapid pentru a diminua problema prețurilor explozive la energie. Deși asta a făcut ca prețurile din piață să mai scadă, Rusia a oprit în aceeași zi fluxurile de gaz printr-o conducă, invocând lucrări de mentenanță.
Articol de Alexander Weber pentru Bloomberg.com
