Rețeaua Europeană România în Uniunea Europeană
Related Articles
Peste tot în Europa se înmulțesc tulburările pe măsură ce războiul Rusiei în Ucraina continuă. Cantinele din Italia hrănesc mai mulți oameni. Oficialii germani opresc aerele condiționate în timp ce își fac planuri pentru raționalizarea gazului și repornesc centralele pe cărbune.
O mare companie de utilități cere salvarea statului și multe altele i-ar putea urma. Companiile de lactate se întreabă cum vor pasteuriza laptele. Europa a ajuns la cel mai mic nivel din ultimii 20 ani față de dolar, iar mulți se așteaptă la recesiune.
Aceste probleme arată cum războiul – și reducerea treptată a livrărilor de gaz de către Kremlin care alimentau industria – au provocat o criză energetică în Europa și au mărit riscul unei recesiuni, tocmai când economia își revenea după Covid-19.
Între timp, costul mare al energiei aduce avantaje Rusiei, un exportator major de gaze și petrol, a cărui bancă centrală isteață și anii de experiență cu sancțiunile, au reușit să stabilizeze rubla și inflația în pofida izolării economice.
Pe termen lung, însă, economiștii susțin că Rusia, deși va evita un colaps total, va plăti un preț greu pentru război: o stagnare economică prelungită prin investițiile pierdute și venituri mai mici pentru oameni.
Provocarea cea mai mare pentru Europa este pe termen scurt: lupta contra unei inflații record de 8,6% și trecerea prin iarnă fără pene de energie. Continentul se bazează pe gazul natural rus iar prețurile mari la energie se transmit în fabrici, în costul alimentelor și în rezervoarele mașinilor.
Asupra industriilor cu consum mare de energie, precum industria grea și agricultura, planează incertitudinea deoarece asupra lor s-ar putea abate raționalizările pentru a proteja gospodăriile în cazul în care se agravează cria.
Molkerei Berchtesgadener Land, o mare cooperativă de lactate din orașul german Piding, de lângă Munchen, a făcut provizii de 200.000 litri de motorină pentru a produce energie pentru pasteurizarea laptelui și refrigerarea lui, în cazul în care pică electricitatea sau gazul natural.
Este o măsură de protecție pentru cei 1800 de fermieri ale căror 50.000 de vaci produc un milion de litri de lapte pe zi. Laptele trebuie muls în fiecare zi, iar o pană de curent ar lăsa lapte fără folos.
„Dacă nu funcționează lăptăria, atunci fermierii trebuie să arunce laptele”, a spus directorul Bernhard Pointner.
Într-o oră, fabrica folosește electricitatea utilizată de o gospodărie. Compania și-a făcut și alte rezerve necesare în cazul unei crize energetice, dar ele nu vor dura mai mult de câteva săptămâni.
Problemele apar și în ceea ce privește meniul oamenilor. Se estimează că o familie italiană tipică va cheltui cu 681 de euro mai mult în acest an pentru a se hrăni.
„Suntem cu adevărat îngrijorați de situație și de creșterea continuă a numărului de familii pe care le susținem”, a afirmat Dario Boggio Marzet, președintele Food Bank din Lombardia, care conduce câteva zeci de cantine sociale și care spune că le-au crescut costurile lunare cu 5000 de euro în acest an.
Jessica Lobli, o mamă singură cu doi copii din Paris, spune că e atentă la prețurile în creștere din magazine. Și-a redus consumul de lapte și iaurt și a renunțat la biscuiți și Nutella.
„Situația se va agrava dar trebuie să mâncăm pentru a supraviețui”, afirmă Lobi, care câștigă între 1300 și 2000 euro pe lună ca angajată la cantina unei școli.
Bugetul său lunar pentru mâncare, între 150 și 200 euro a scăzut în iunie la 100 de euro. Familia ei nu mănâncă atât de mult vara, dar spune că în septembrie va trebuie să cumpere mai multă mâncare pentru fata de 15 ani și băiatul de 8 ani, ceea ce va afecta bugetul ei.
Președintele francez, Emmanuel Macron, afirmă că executivul său țintește conservarea energiei prin închiderea luminilor publice noaptea și alte măsuri similare. Oficialii germani îi roagă pe oameni să economisească energia și au obligat reducerea căldurii și a aerului condiționat din clădiri.
Toate astea survin după ce Rusia a redus gazul natural pentru o serie de țări europene. De asemenea, un gazoduct a fost închid pentru revizie, iar lumea se teme că nu va mai fi repornit.
Cel mai mare importator german de gaz rusesc, Uniper, a cerut ajutor guvernului după ce a fost prins între prețurile mari la gaz și prețul fixat de autorități.
Carsten Brzeski, economistul șef al ING, vede o recesiune până la finalul anului pe măsură ce prețurile mari distrug puterea de cumpărare. Creșterea economică pe termen lung a Europei depinde de investițiile masive pentru trecerea la o economie bazată pe energie regenerabilă. „Fără investiții, fără schimbări structurale, singurul lucru de sperat este ca lucrurile să meargă ca înainte – dar nu se va întâmpla acest lucru”, afirmă Brzeski.
În timp ce Europa suferă, Rusia și-a stabilizat moneda, bursa și inflația prin intervenția guvernului. Petrolul rusesc are din ce în ce mai mulți cumpărători în Asia, pe măsură ce cumpărătorii occidentali se retrag.
După ce au fost loviți de sancțiuni în 2014, pentru anexarea Crimeei, rușii au construit o economie fortăreață prin dobânzi joase și prin forțarea companiilor să se aprovizioneze cu componente și alimente din Rusia.
Deși companiile străine, precum IKEA, au închis porțile, iar Rusia a intrat în incapacitate de plată, pentru prima dată în 100 de ani, nu se simte iminența unei crize în Moscova. Tinerii merg în continuare la restaurante, chiar dacă Uniqlo, Victoria’s Secret și Zara și-au închis magazinele din malluri.
Succesorul McDonalds, Vkusno-i Tochka, servește mai mult sau mai puțin aceeași mâncare, în timp ce fostul Krispy Kreme s-a rebranduit dar servește exact același lucru.
În provinciile mai sărace, Sofya Suvorova, care trăiește în Nizhny Novgorod, 440 kilometri de Moscova, a simțit criza în portofel.
„Practic, nu mai comandăm mâncare prin curier. Era foarte la îndemână când ai copii mici. Mergem mult mai puțin la cafenele. Am redus ieșitul în oraș, la teatre și concerte, le-am păstrat doar pentru adulți.”
Potrivit economiștilor, rata de schimb a rublei, mai puternică acum decât înainte de război față de dolar, și inflația în scădere arată un tablou înșelător. Rata inflației „și-a pierdut parțial sensul”, susține Janis Kluge, expert în economia rusă de la Institutul German pentru Afaceri Internaționale și Securitate. Motivul este acela că nu ia în calcul dispariția bunurilor occidentale, iar inflația mai mică reflectă probabil scăderea cererii.
În 2020, aproximativ 2,8 milioane de ruși erau angajați de companii străine, potrivit politologului Ilia Matveev. Dacă luăm în calcul și furnizorii, aproape 5 milioane de locuri de muncă, sau 12% din forța de muncă, depind de investițiile străine.
Economia va fi mult mai puțin productivă, spune Kluge, „ceea ce va duce la un declin semnificativ al veniturilor medii reale”.
Analiză de Associated Press.
