Rețeaua Europeană România în Uniunea Europeană
Related Articles
Efectele economice ale Războiului din Ucraina au început să se simtă imediat pe bursele mondiale și nu va trece prea mult timp până când și românii vor simți pe pielea lor urmările acestui conflict care se desfășoară la granița de nord a țării.
Premierul rus Dimitri Medvedev a anunțat într-o postare pe Twitter, ca răspuns la sancțiunile economice ale Europei, că prețul gazului va ajunge la 2000 euro/ o mie de metri cub. Greu de spus în ce măsură s-a vrut o amenințare, o predicție sau o ironie, dar este absolut cert că prețurile principalelor resurse energetice (petrolul și gazele) vor continua curba lor ascendentă. Prețul gazului a crescut pe bursele europene cu 41% și se tranzacționa ieri la 1400 de dolari, în timp ce petrolul a depășit pragul de 100 de dolari/baril, cotație care nu mai fusese atinsă din 2014.
Acestea sunt doar primele reacții ale piețelor ca urmare a conflictului din Ucraina, dar ele vor determina ulterior consecințe de-a dreptul dramatice, în cazul în care războiul, și dinamica prețurilor la energie, vor continua.
După cum notează analiștii de la Wood Mackenzie, „stocurile de gaze nu vor putea fi refăcute pe parcursul verii. Ne vom confrunta atunci cu o situație catastrofală în care stocurile de gaze vor fi aproape de zero înainte de iarna următoare. Prețurile vor exploda, iar industriile vor fi nevoite să își oprească activitatea. Va apărea o spirală inflaționistă, criza energetică din Europa, putând să declanșeze o recesiune globală.”
Comparativ cu alte state europene, România se află într-o situația relativ bună în ceea ce privește dependența de gazul rusesc deoarece 80% din gazele consumate în țara noastră provin din producția internă. Pe de altă parte, România cumpără din ce în ce mai scump gazul rusesc care trebuie să acopere nevoile interne, astfel că țara noastră a importat gaz rusesc chiar și cu 100 de euro/ Mwh, cel mai ridicat preț din Europa. Mai mult, România este dependentă de piețele globale și chiar dacă își poate permite să aibă o oarecare marjă de siguranță, datorită producției interne, economia va fi inevitabil afectată de repercursiunile pe care inflamarea pieței energetice le va produce. După cum s-a văzut și în această toamnă când prețul gazului a explodat, producția internă nu a reușit să facă mare lucru pentru a opri inflamarea prețului, iar unele fabrici importante locale, care se bazează pe gaz în producția lor, precum Azomureș, Alro, Interagro, și-au închis porțile sau au redus substanțial activitatea.
Dependența economiei europene în ansamblu de gazul rusesc are un corolar extrem de neplăcut și pentru România. Principalii parteneri comerciali ai României sunt Germania și Italia, adică tocmai țările dezvoltate cele mai dependente de gazul rusesc. O perioadă critică pentru aceste două economii și țări, aproape de neocolit, va atrage după sine și o dinamică mai scăzută a firmelor românești, care depind de schimburile comerciale cu cele două țări.
Creșterea prețului la petrol pe piețele internaționale nu va putea fi oprită prin producția internă, care se află într-o continuă scădere în ultimii 10 ani, în care România a pierdut 20% din producția de petrol. Ca și în cazul pieței gazului, România a refuzat sau nu a fost capabilă să mai investească în explorarea și exploatarea petrolului ceea ce a făcut ca producția internă să devină din ce în ce mai firavă, și asta deși România se afla, conform unui raport realizat de British Petroleum, pe locul doi în Uniunea Europeană în ceea ce privește rezervele de petrol dovedite.
Cu alte cuvinte, deși România ar putea atenua considerabil scumpirile la resursele energetice determinate de războiul din Ucraina, lipsa de investiții și gândire pe termen lung din ultima decadă lasă țara noastră la mâna soartei, care în cazul de față înseamnă Rusia.
Cavalcada consecințelor negative nu se limitează, din păcate, doar la piața energetică. Ucraina este cel mai mare producător de cereale din Europa, fiind de asemenea primul producător mondial de floarea soarelui. Rusia, care va fi supusă unor sancțiuni economice substanțiale, este principalul producător mondial de grâu. În aceste condiții, nu este deloc de mirare că prețurile principalelor produse agricole au explodat la burse după ce Rusia a invadat Ucraina: prețul grâului s-a majorat cu 37%, în timp ce la rapiță creșterea a fost de 45%. Comparativ cu luna precedentă, grâul a crescut cu 168%, iar porumbul cu 91%. Toate aceste scumpiri vin însă după alte scumpiri în ultimul an ale produselor agricole cauzate în principal tocmai de tulburările de pe piața energetică, care au determinat o scumpire considerabilă a prețului la îngrășăminte chimice, ceea ce a făcut ca piețele să estimeze o diminuare considerabilă a producției agricole pentru 2022.
România a avut în 2021 un an agricol excepțional, cu o producție de cereale de 32,4 milioane tone, de patru ori mai mult decât avea în 2007, momentul în care a intrat în Uniunea Europeană. Din acest punct de vedere, România are o poziție privilegiată, care îi permite să atenueze măcar parțial efectele economice devastatoare ale războiului din Ucraina și ale sancțiunilor economice dintre Rusia și Uniunea Europeană.
Totuși, un alt aspect foarte puțin discutat dar cu implicații majore pentru viitorul economic al țării îl reprezintă inflația generată de acest conflict. Economiile mondiale se găseau deja într-o spirală inflaționistă generată de injecțiile monumentale de lichidate introduse pe piețe de băncile centrale. Acestea au început să se reflecte din ce în ce mai mult în prețuri, mai ales în prețurile materiilor de producție care au sărit de două cifre, astfel încât băncile centrale, mai de voie, mai de nevoie, s-au văzut obligate în ultima perioadă să ia măsuri pentru a ridica dobânda de politică monetară și a mai opri astfel inflația galopantă. De pildă, banca centrală a SUA, FED, cea mai „rezervată” dintre băncile centrale importante, și care anunțase un plan de reducere a inflației și de țintire la 2%, a crescut masa monetară, indicatorul M2, cu 12% în ianuarie 2022, față de aceeași perioadă a anului trecut. Potrivit analiștilor citați de Bloomberg, FED-ul va încerca în continuare să majoreze dobânda de politică monetară pentru a atenua inflația, dar determinarea bancherilor centrali rămâne în dubiu câtă vreme se va acutiza conflictul din Ucraina. În ceea ce privește Banca Central Europeană, ea se va afla oricum într-o poziție și mai proastă, având o expunere pe active insolvabile, și fiind decisă să adopte în continuare o politică destul de laxă.
Privită din acest punct de vedere, economia României are toate șansele să importe această inflație, cu toate consecințele care decurg inevitabil de aici: scăderea puterii de cumpărare, redistribuția averii, închiderea multor afaceri și, în cele din urmă, o criză economică de amploare.
Din păcate, măsurile economice liberale, reducerea taxelor și impozitelor, suplețe legislativă, în special în ceea ce privește exploatarea resurselor naturale care ar putea asigura României o independență energetică mai mare, sunt absente din dezbaterea publică.
