Rețeaua Europeană România în Uniunea Europeană
Related Articles
În timp ce Europa se află în mijlocul unei crize energetice cauzate de cererea enormă pentru gaz lichefiat, o producție energetică globală în scădere, și de președintele Putin care nu livrează gaz pe conducte pentru a câștiga puncte politice, o altă amenințare gigantică plutește acum deasupra bătrânului continent: săpatul după criptomonede. Deoarece minerii care produc criptomonede ca Bitcoin sau Etherium consumă cantități uriașe de energie pentru a realiza munca necesară creării noilor active cripto, unele țări europene au început să reglementeze ba chiar să interzică complet această practică.
Amprenta de energia a Bitcoin este de 137,4 terawați ore/an, ceea ce o situează la nivelul consumului anual al unor țări precum Ucraina și Egipt – care au peste 40, respectiv 100 de milioane de locuitori. „Săpatul” după criptomonede necesită din ce în ce mai mult energie, pentru a ține sistemul sigur prin folosirea blockchain (tehnologia ce securizează stocarea de criptomonede, tranzacțiile între criptomonede și relațiile informatice ce susțin scopul fiecărui proiect criptografic), ceea ce necesită calcule complete, dar și pentru a menține producția (respectiv, valoarea monedei) stabilă. Pentru a atinge acest obiectiv, „minerii” rezolvă probleme din ce în ce mai complexe, pe măsură ce tot mai mulți oameni sapă, iar asta înseamnă că producția unui Bitcoin are nevoie de tot mai multă energie.
Din aceste motive, proliferarea operațiunilor de „minerit cripto” în unele dintre cele mai sărace țări pune o presiune imensă pe sistemele energetice și pe economie, deoarece cresc prețurile la energie. În Kazakhstan unde prețurile la energie sunt ținute în mod artificial jos pentru ca oamenii să aibă acces la prețuri accesibile, au emigrat criptomineri din China care profită de aceste prețuri, ceea ce nu face altceva decât să agraveze problema foarte serioasă deja a crizei energetice și să transforme țara în al doilea mare hub mondial de Bitcoin. Totuși, activitatea începe să decadă deoarece tensiunile politice au dus la căderea internetului, „ceea ce a făcut ca puterea de calcul la nivel global a bitcoin să scadă cu 13%, din cauză că acele centre care produceau criptomonedă au fost offline”, potrivit unui raport Reuters.
Operațiunile de minerit cripto au primit acum o altă lovitură din partea Republicii Kosovo, una dintre cele mai sărace țări din Europa. La sfârșitul lui 2020, guvernul a interzis toate activitățile de criptominerit în țară, ca măsură de ameliorare a problemei energetice. La fel ca în Kazakhstan, Kosovo le oferă rezidenților săi prețuri la energie subvenționate dar și energie ieftină produsă cu ajutorul cărbunelui local de slabă calitate. Apoi, mai sunt și curiozități locale care fac din această țară o mină de aur pentru criptomonede. „Cea mai mare operațiune de săpare după monede se desfășoară în nordul țării, unde populația majoritar sârbă refuză să recunoască Kosovo drept un stat independent și ca urmare nu au mai plătit curentul electric de mai bine de 20 de ani”, scria The Guardian.
Acum, odată cu această interdicție, criptominerii kosovari încearcă să-și vândă cât mai repede echipamentele. „S-a instalat o mare panică și vând pentru a se muta în alte țări vecine”, susține un investitor citat de The Guardian. Acest gen de grupuri ( precum Albanian Crypto Amateurs de pe Facebook și Crypto Eagles pe Telegram) au câștigat o audiență uriașă în ultimii ani, ceea ce sugerează că fosta provincie iugoslavă a devenit o mare atracție pentru cripto – deși numărul exact este greu de stabilit.
Problemele din Kosovo și Kazakhstan arată una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă criptomonedele. În timp ce numărul oamenilor angajați în mineri și tranzacții este relativ mic, amprenta de carbon a acestor monede rivalizează deja cu cea a unor țări medii, iar reglementarea lor este imposibilă, deoarece ele se bazează pe caracterul anonim și descentralizare. Cu atât mai adevărat pentru țările cu finanțe anemice deoarece nu au capacitatea de a se lupta cu acești criptomineri care le absorb energia. O interdicție temporară precum cea din Kosovo s-ar putea să aibă un efect tot temporar, dar o soluție de durată încă nu s-a descoperit.
Articol de Haley Zaremba pentru Oilprice.com
