Rețeaua Europeană România în Uniunea Europeană
Related Articles
Președintele PSD a anunțat prin intermediul unei postări publice că dorește ca la următoarea ședință a coaliției să fie discutată reducerea la zero a taxei pe valoarea adăugată la energie, alimente, îngrășăminte, precum și taxe mai reduse la carburanți, iar asta chiar de la 1 februarie, adică peste două săptămâni.
Premierul Ciucă declarase marți că, în contextul crizei energetice și al exploziei prețurilor, guvernul va aplica o schemă de ajutor, care va include și un TVA redus la 5% la energie.
Dincolo de motivațiile politice sau electorale ale unor asemenea propuneri, ele trebuie analizate într-un peisaj economic din ce în ce mai volatil, cu prețuri exorbitante la energie, inflație galopantă și criză a lanțurilor de aprovizionare, fără a mai insista însă acum asupra implicațiilor economice ale crizei de Covid-19.
Fostul prim-ministru Florin Câțu a anunțat că o astfel de măsură precum cea propusă de PSD nu va putea fi implementată deoarece nu o permit reglementările Comisiei Europene care prevăd un TVA minim de 5%.
În contrapartidă, exemplul furnizat de președintele PSD Marcel Ciolacu a fost Polonia, țară care a anunțat în premieră în această săptămâna că va reduce TVA la zero pentru energie, mâncare și îngrășăminte, pentru a lupta contra inflației care a ajuns în țara estică la peste 8%.
Conform Reuters, Polonia a cerut deja aprobarea forurilor europene pentru introducerea acestor măsuri și mai mult se pare că, potrivit anumitor surse din Polonia, a obținut deja acceptul autorităților de la Bruxelles. Comisarul european Paolo Gentiloni a afirmat că TVA redusă la zero pentru mâncare va fi legalizată în viitor pentru statele membre. În aceeași ordine de idei, ministrul de finanțe polonez Tadeusz Koscinski a declarat pentru Polsat News Warsaw că guvernul a obținut deja aprobarea tacită a Comisiei Europene iar măsurile ar putea fi implementate chiar mai devreme de 1 februarie, singurul lucru care împiedică adoptarea lor fiind timpul prea scurt pe care îl au retailerii pentru a se conforma noului nivel.
Așadar, dacă din punct de vedere al reglementărilor europene pare că nu ar exista obstacole majore, singura discuție relevantă rămâne cea cu privire la utilitatea unor asemenea măsuri.
Ceea ce pare destul de limpede pentru început este că soluția adoptată de guvernul Ciucă, și anume o reducere din aprilie a taxei pe valoare adăugată la energie, nu ar face aproape nimic pe termen scurt pentru a ușura din povara facturilor uriașe care au început să apese atât oamenii obișnuiți cât și firmele. În aprilie, în mod firesc consumul de energie începe deja să scadă, dar până atunci mai sunt cel puțin două luni și jumătate cu consecințe economice și sociale foarte imprevizibile.
În ceea ce privește reducerea TVA la zero pentru alimente, energie și îngrășăminte, ea ar reprezenta o gură de oxigen pentru mai toată lumea, sufocată de prețuri record la bunuri de consum și de capital, dar în special pentru companii care ar putea să rămână cu mai mulți bani, ceea ce s-ar reflecta în cele din urmă inclusiv în veniturile angajaților lor.
Mai mult, așa cum remarcă profesorul de economie Bogdan Glăvan scăderea TVA operată de guvernele României în trecut la produsele alimentare a avut efecte benefice. „În 2013, guvernul a scăzut TVA la pâine. Acest lucru s-a văzut în statistica prețurilor grupei de produse alimentare, care a coborât. Apoi, în 2015, guvernul a redus TVA la toate produsele alimentare. Această decizie s-a văzut și mai clar, cum era și firesc, în dinamica prețurilor la alimente. Nivelul prețurilor la alimente a coborât și a revenit la nivelul dinainte de scăderea TVA. Inflația lucrează…”
Cu alte cuvinte, profesorul Glăvan atrage atenția asupra componentei monetare a inflației care funcționează indiferent de scăderile de taxe operate. Cantitatea de lichiditate injectată de băncile centrale în piețe în ultimii doi ani, când productivitatea, de altfel, nu a strălucit, începe să se vadă și în creșterea tot mai accentuată a prețurilor, care se suprapune, din nefericire, și peste o criză energetică generată de politici ecologiste aiuritoare.
Efectul tuturor acestor măsuri nu poate conduce la altceva decât la o inflație și o sărăcire accentuată a oamenilor, ca și la o redistribuție a averilor. În acest context, chiar dacă reducerile de taxe, fie și la zero, promise de guvernanți nu vor reuși să frâneze complet dinamica foarte ascendentă a prețurilor, ele ar trebui să fie bineprimite și sunt binevenite pentru o populație din ce în ce mai apăsată de facturi uriașe . Pentru foarte mulți români, o taxă pe valoare adăugată de zero procente poate însemna o diferență substanțială pe bonul plătit la magazin mai ales în condițiile în care multe dintre alimentele de bază cum ar fi uleiul sau făina și-au dublat prețul în ultimele luni. Dacă mai luăm în calcul și anticipata și oarecum inevitabila criză agro-alimentară generată de scumpirea îngrășămintelor atunci reducerea fiscalității capătă din ce în ce mai mult sens.
