Rețeaua Europeană România în Uniunea Europeană
Related Articles
România nu a făcut o notă foarte distinctă în ceea ce privește măsurile pentru combaterea Covid, în sensul impunerii unei carantine și al multor alte restricții adiacente care au avut un impact considerabil asupra vieții economice. Este drept că țara noastră a impus o singură carantină dură, începând cu martie 2020, preferând ca ulterior să folosească diverse alte măsuri de stopare a transmisiei care au avut totuși drept efect o afectare considerabilă a vieții sociale.
Drept consecință, multe domenii economice s-au prăbușit, în special Horeca, dar nu numai, iar foarte multe afaceri au dat faliment, ceea ce a afectat atât bunăstarea indivizilor, cât și consumul, dar și încasările la buget. Guvernul s-a văzut nevoit să acorde tot felul de compensații și facilității, ceea ce a dus, cum era și normal, la o explozie a deficitului bugetar. Astfel, în 2020 deficitul bugetar a ajuns la 9,79% din PIB, din care 4,45% au reprezentat investiții și cheltuieli excepționale pentru combaterea efectelor pandemiei după cum arată Ministerul Finanțelor. Pentru anul trecut guvernul și-a propus un deficit bugetar de peste 7%, chiar dacă majoritatea indicatorilor economici privind încasările la buget au dat semne de revenire. Cheltuielile guvernului s-au menținut în continuare ridicate solicitate în special de eforturile pentru combaterea pandemiei.
În aceste condiții, nu a fost deloc o surpriză că datoria publică a României a crescut cu 57 de miliarde de la începutul anului trecut și până la începutul lunii septembrie (ultima raportare oficială), ceea ce reprezintă 48,5% din PIB-ul României. Deși România se situează încă sub plafonul stabilit de 60% în Tratatul de la Maastricht, este de așteptat ca dinamica îndatorării să continue într-un ritm foarte accelerat dată fiind în special structura economiei românești, dar mai ales a cheltuielilor guvernamentale.
Cea mai mare parte din datoria contractată de guvernul român s-a dus pe cheltuieli curente cum ar fi plata salariilor, pensii plus alte investiții discutabile în sănătatea publică.
În același timp în care guvernul se confruntă cu o presiune considerabilă la buget care vine și din plata dobânzilor la împrumuturile contractate, economia României, ca de altfel mai toate economiile afectate de măsurile anti-Covid, trebuie să facă față unui puseu inflaționist care se accelerează treptat. Banca Națională a României estimează pentru acest an o inflație de peste 7%, dar această cifră seacă nu face altceva decât să sugereze vag o realitate mult mai dură pentru majoritatea românilor cu venituri fixe care constată cu nemulțumire cum prețurile produselor de bază aproape că s-au dublat în ultimele luni, în timp ce facturile la energie mai sunt ținute în frâu doar de plafonările și măsurile administrative ale autorităților.
În aceste condiții, presiunea asupra bugetului va fi din ce în ce mai mare, iar viitorul economic arată din ce în ce mai sumbru. Prezența inflației va determina cereri tot mai susținute din partea sindicatelor și a grupurilor de presiune bugetare pentru majorarea salariilor, iar guvernul se pare că a dat deja startul la această cavalcadă, anunțând mărirea salariilor și pensiilor magistraților. Este de presupus ca ele să declanșeze un efect de majorare în serie care va alimenta în continuare puseurile inflaționiste și va amplifica problemele. Pe de altă parte, sectorul privat se vede confruntat cu probleme multiple, și aici nu este vorba doar de domeniul Horeca. Multe companii și firme mici, dar chiar și unii giganți autohtoni au început deja să simtă suflarea fierbinte a energiei scumpe. Din cauza prețului exorbitant la care au ajuns gazele naturale, Azomureș, cel mai mare producător autohton de îngrășăminte și-a închis deja porțile, iar Alro Slatina și-a redus capacitatea de producție cu 60%, aproximativ 2400 de muncitori riscând trimiterea în șomaj. Sunt doar două exemple, poate cele mai notorii, dar suficient de edificatoare pentru a descrie o economie care gâfâie din ce în ce mai tare.
Autoritățile trag cu dinții să scape cu bine din această iarnă, în speranța că prețurile la energie se vor mai domoli, dar primăvara și mai ales vara s-ar putea să vină cu alte surprize neplăcute, cum ar fi creșterea prețului la produsele agricole, indusă de majorarea considerabilă a prețului la îngrășăminte.
În aceste condiții, confruntat cu cheltuieli bugetare din ce în ce mai mari și mai ineficiente, cu riscul închiderii unei părți considerabile a industriei românești, din cauza crizei energetice, și cu o inflație galopantă, guvernul României se vede pus în fața luării unor decizii grele. Majorarea taxelor sau introducerea unora noi (cum a fost de pildă măsură propusă de PSD „taxa de solidaritate” echivalentă unei majorări a TVA) este momentan ignorată sau respinsă, iar reducerile de personal sau tăierile de salarii în sectorul bugetar par și ele a fi respinse din capul locului, mai ales pe fondul unei nemulțumiri crescânde a populației față de politicile guvernului. Cu toate acestea, mai devreme sau mai târziu, va veni momentul adevărului pentru bugetul României, iar lăfăială bugetară și lipsa de audit din perioada pandemiei vor trebui decontate.
