Rețeaua Europeană România în Uniunea Europeană
Related Articles
România se va număra printre principalii beneficiari ai unei eventuale decizii a Ucrainei de a nu mai prelungi acordul de tranzit al gazelor către UE cu Rusia după 2024. Ministrul ucrainean al energiei, German Galuschenko, a declarat publicației economice Financial Times că livrările de gaze prin conducte din Rusia prin Ucraina către Europa s-ar putea să se încheie anul viitor, când contractul de tranzit dintre Moscova și Kiev expiră
O eventuală neprelungire a contractului de tranzit al gazului rusesc de către Kiev va conduce, ca și în cazul celeilalte conducte nordice, Yamal, la o inversare a fluxului: nu va mai intra gaz în UE din Ucraina, ci invers.
Deja, Bloomberg anunță creșterea interesului companiilor și traderilor europeni de a înmagazina gaze în Ucraina, care are o capacitate de depozitare imensă, și care este în prezent, ocupată doar în proporție de 20%.
Ucraina se așteaptă la o creștere bruscă a fluxurilor de gaze dinspre Uniunea Europeană, deoarece comercianții sunt interesați de capacitatea de depozitare din țară pentru a-și face rezerve pentru iarna viitoare, și la costuri mai mici.
Rezervările făcute în rețelele europene care se învecinează cu Ucraina semnalează deja un flux potențial de 18,2 milioane de metri cubi pe zi în al treilea trimestru, spre Ucraina. Licitațiile de pentru alocarea de capacitate desfășurate de rețeaua ucraineană au confirmat 6,9 milioane de metri cubi pe zi pentru luna iulie și 3,5 milioane de metri cubi pe zi pentru acest trimestru, dar volume suplimentare pot fi rezervate ulterior, au precizat oficialii ucraineni, citați de Bloomberg. Ucraina a oferit traderilor europeni posibilitatea de a utiliza o capacitate de peste 10 miliarde de metri cubi, aproximativ o treime din capacitatea masivă a țării rămasă din perioada sovietică, echivalentă cu 10% din cea a UE.
Însă și marii producători de gaze din România, Romgaz și OMV Petrom, dar mai ales operatorul sistemului de transport, Transgaz, s-ar putea număra printre marii câștigători ai unei eventuale decizii a Ucrainei de a nu mai prelungi acordul de tranzit al gazelor către UE cu Rusia după 2024.
În prezent gazul rusesc mai este transportat prin conducte doar printr-unul din tronsoanele din Ucraina și prin Turk Stream. Iar o parte din gazul din Turk Stream tranzitează România în direcția Ungaria, probabil și Austria.
În absența livrărilor rusești prin Ucraina, care, în ultima perioadă s-au ridicat la 430 GWh/zi, tranzitul gazelor rusești către Europa s-ar putea muta integral prin Turk Stream, gazoduct prin care se transportă în prezent 200-250 GWh/zi. Capacitatea totală de transport a Turk Stream către Europa se ridică la 576 GWh/zi, de unde rezultă că, în prezent, este neutilizată o capacitate aproape similară celei pe care statele europene o utilizează în prezent în Ucraina.
Totuși, capacitatea utilizată atât prin Ucraina, cât și prin Turk Stream pe timp de iarnă este evident mai ridicată, ceea ce ar avantaja producătorii autohtoni, OMV Petrom, Romgaz și BSOG (sau Engie, care a cumpărat în avans producția declanșată de americani în Marea Neagră anul trecut), care ar putea compensa diminuarea livrărilor din Rusia către UE, dar și către Ucraina și Republica Moldova.
România este deja exportator net de gaze, iar în eventualitatea începerii producției în Neptun Deep, poziția sa de furnizor extern al altor state europene s-ar putea consolida.
În plus, Transgaz ar câștiga de pe urma mutării tranzitului gazului rusesc, dar și celui alternativ celui rusesc (azer, kazah sau LNG din Grecia) către Europa prin România, încasând atât tarife de rezervare capacitate, cât și de transport superioare.
În actualul context geopolitic, prelungirea acordului dintre Kiev și Moscova ar fi o adevărată minune.
Ministrul ucrainean a declarat pentru Financial Times că șansele ca cele două părți să negocieze un nou contract sunt mici până la inexistente. Aceasta înseamnă că începând cu 2025 fluxul de gaz gaz rusesc către Europa se va opri, eliminând veniturile din taxele de tranzit ale Ucrainei și afectând aprovizionarea cu gaz a unor precum Austria și Slovacia.
„Chiar nu îmi pot imagina cum ar putea fi semnată prelungirea acordului bilateral de tranzit”, a spus Galuschenko pentru FT într-un interviu, adăugând că „pot să vă spun că ne pregătim sistemul pentru o reducere a livrărilor”.
Ruta ucraineană reprezintă aproximativ 5% din exporturile de gaze rusești către Europa sau mai degrabă a reprezentat 5% înainte ca majoritatea rutelor să fie închise anul trecut de către Gazprom. Cu toate acestea, gazul transportat prin Ucraina furnizează aproximativ jumătate din gazul consumat de Austria, conform ultimelor date din luna mai, citate de FT, iar Slovacia se bazează pe această conductă pentru asigurarea a 95% din importurile sale de gaze.
Uniunea Europeană importă aproape toate gazele naturale de care are nevoie. Înainte ca Rusia să invadeze Ucraina, importurile de la Gazprom reprezentau aproximativ jumătate din totalul importat de UE. În prezent, ponderea gazului rusesc în mixul de import al UE a scăzut semnificativ, doar două rute rămânând deschise: Ucraina și Turcia.
Ruta turcească – conducta Turk Stream – furnizează aproximativ 3% din importurile de gaze din UE, conform datelor din mai.
