Rețeaua Europeană România în Uniunea Europeană
Related Articles
Orice intervenție a statului pe piețe are costuri ascunse. Iar anul trecut, la nivelul Uniunii Europene, dar mai ales în România, intervenția pe piețele energetice a fost una masivă, probabil cea mai agresivă din istoria economică a Occidentului.
Guvernanții români au ales nu numai o dublarea a măsurilor, unele deja existente în legislația autohtonă (precum supraimpozitarea veniturilor din dereglementarea prețului gazelor, peste care s-a suprapus taxa de solidaritate), dar și o hiperbolizare a acestora (procentul minim de 33% al taxei de solidaritate europene s-a umflat la 60% în legislația autohtonă).
În plus, în populismul lor, politicienii români au intervenit pe piețe și de jos în sus și de sus în jos: în timp ce supraimpozitau mai și plafonau prețurile, fără a anticipa că în acest caz există riscul să mai aibă ce supraimpozita.
Celelalte state europene au fost în principal punctuale și pe o perioadă limitată de timp, dovadă recomandarea Comisiei Europene de a nu prelungi măsurile de urgență introduse anul trecut pentru a proteja consumatorii de creșterea prețurilor produselor energetice.
În România în schimb, s-au introdus măsuri de plafonare și reglementare a prețurilor până la finalul lunii martie 2025, fără a lua în calcul faptul că contextul geopolitic și politicile ecologiste ale UE ar putea conduce la o distrugere a cererii, în special de gaze și, implicit la o prăbușire a prețurilor.
Paradoxal, ultima victimă a acestei politici incoerente este chiar bugetul de stat.
Pentru că, după sfântul principiu copy/paste în excel, guvernul României și-a fundamentat bugetul din acest an pe încasările din 2022, care au fost unele extraordinare. Pentru a avea aceleași încasări ca anul trecut, guvernul ar fi trebuit să se roage ca prețurile la produsele energetice, violent supraimpozitate, să rămână la aceleași niveluri, nu să scadă sau să le plafoneze.
De altfel, direcția mari contribuabili a ANAF recunoaște, indirect, caracterul excepțional al încasărilor de anul trecut, creând o categorie bugetară nouă, “rest venituri”.
Iar guvernanții au bugetat pentru acest an, la acest capitol, pe primele patru luni ale anului de 8,1 miliarde de lei, cu 8% mai mult decât cele de anul trecut.
Decizie absurdă, dincolo de scădere prețurilor gazelor cu 75%, executivul decizând anul trecut cu propria semnătură, reglementarea prețurilor gazelor din producția internă alocate consumatorilor casnici și PET-urilor la 150 lei/MWh, în condițiile în care prețurile pe BRM au ajuns și la 1.200 lei/MWh.
Așa se face că, potrivit unui document consultat de Profit.ro, departamentul mari contribuabili a avut la 4 luni un program de încasări de 62,8 miliarde lei și a strâns cu 5,3 miliarde de lei mai puțin, din care cu 4,4 miliarde lei mai puțin la categoria „Rest Venituri”.
Mai mult de jumătate din acest “deficit” provine din impozitul de 60% pe venitul suplimentar obținut din vânzarea gazelor la un preț de pana la 85 lei/MWh și de 80% din venitul suplimentar obținut din vânzarea gazelor la preț mai mare de 85 lei/MWh. Astfel, veniturile din acest impozit au scăzut în primele 4 luni ale acestui an cu 69,8% (- 2,44 miliarde lei) față de perioada similară, în care prețurile gazelor erau ridicate, iar guvernul nu introdusese controlul prețurilor la producția internă.
De altfel, instituția recunoaște că principala explicație a acestei evoluții este cea că, spre deosebire de primele luni din 2022, când piața angro era complet dereglementată, în primele 4 luni din 2023, cea mai mare parte a producției interne a fost vândută pentru asigurarea consumului populației și CET-urilor, la preț reglementat de 150 lei/MWh și cu scutire de supraimpozitare.
De asemenea, la categoria Rest Venituri nu se regăsesc în acest an încasările din impozitul pe venitul suplimentar realizat de producătorii de energie electrică, totalizând 2,39 miliarde lei în primele 4 luni ale anului 2022, înlocuit în octombrie 2022 cu o “contribuție” a producătorilor și traderilor la Fondul de Tranziție Energetică, o entitate extra-bugetară din ale cărei încasări se repartizează bani Ministerelor Energiei și Muncii, pentru plata compensațiilor datorate prin lege furnizorilor de energie și gaze.
Iar la aceste “erori” de calcul poate fi adăugată și incertitudinea încasărilor din celebra contribuția de solidaritate, chiar și a variantei “îmbunătățite” din acest an.
Motivul: aceasta are evident un caracter retroactiv: în mai 2023 fiind decisă introducerea unei taxe aplicată companiilor care au produs și rafinat țiței pe anul 2022 (adică OMV Petrom).
În plus, optimismul debordant al guvernanților, compromis însă de realitatea economică, ar putea avea efecte și asupra execuției bugetare de anul viitor, dacă aceștia vor construi bugetul pe încasări din dividendele extraordinare de la companiile energetice similare celor din acest an, care au ca principală explicație prețurile de anul trecut.
