Rețeaua Europeană România în Uniunea Europeană
Related Articles
Poate fi deja considerat un fapt îmbucurător scăderea inflației din zona euro pentru a treia lună consecutiv. În luna octombrie inflația ajunsese la un prag record de 10,6%, dar de atunci prețurile s-au mai stabilizat, iar în unele cazuri au început să dea înapoi, chiar dacă nu foarte semnificativ.
Astfel, inflația a ajuns în luna ianuarie la 8,5% după ce atinsese nivelul de 9,2% în decembrie. Principala cauză a acestei încetiniri a reprezentat-o scăderea prețurilor la energie, pe fondul unor temperaturi în Europa mult mai blânde decât de obicei, ceea ce a dus la scăderea prețurilor la gaze. Este foarte relevant că piața de gaze mondială a răspuns cu brio provocărilor din ultimul an, până într-acolo încât prețurile la gaze naturale au ajuns la nivelul de dinainte de invazia Rusiei în Ucraina. Ce-i drept, aceasta este partea plină a paharului. Nu trebui să pierdem din vedere, totuși, că penuria mondială de gaze și nevoia foarte acută a europenilor, care și-au permis să plătească mai mult pentru gaz natural lichefiat, au dus la majorarea per ansamblu a prețurilor mondiale la gaze ceea ce a scos din joc cumpărători tradiționali de GNL precum Pakistanul, care s-a văzut nevoit să-și țină locuitorii în întuneric.
Dar să revenim la știrile bune. Un aspect și mai semnificativ și oarecum dătător de speranțe pentru economie îl reprezintă intenția Băncii Central Europene de a menține ratele dobânzilor mai ridicate, ceea ce înseamnă că o întoarcere la epoca banilor ieftini și a dobânzilor negative nu se profilează încă la orizont. BCE se teme, pe bună dreptate, că fără o acțiune hotărâtă, inflația ar putea rămâne multă vreme peste ținta de 2% pe care instituția financiară și-a stabilit-o.
Drept pentru care la ședința de mâine a Consiliului BCE este de așteptat ca rata de dobândă de politică monetară să fie mărită cu jumătate de punct procentual, adică până la 2,5%, într-un semnal important pentru piețe.
Cu toate acestea, motivele de satisfacție și triumf nu abundă. Și asta pentru că dacă defalcăm principalii indicatori ai inflației se pot observa mai multe tendințe îngrijorătoare. De pildă, dacă luăm în calcul inflația de bază, adică fără prețurile volatile la mâncare și carburanți, ea a crescut la 7% de la 6,9%, în timp ce prețurile la mâncare procesată și bunuri industriale au crescut, singura ușurare pe aceste segmente venind de la inflația din servicii, care s-a domolit și care reflectă creșterile salariale.
Analiștii citați de Reuters se așteaptă la o majorare de dobândă de politică monetară atât luna aceasta, cu 0,5 puncte procentuale, dar și în luna mai, cu 0,25 puncte procentuale, în cazul în care presiunile inflaționiste nu se domolesc.
Chiar și fără a luat în calcul faptul că din informațiile statistice nu au fost luate în calcul datele din Germania, din cauza unor probleme tehnice, există mai multe motive care îndeamnă la prudențe. Iar cel mai important dintre aceste motive privește problemele structurale ale economiei europene care se confruntă cu o piață a muncii foarte rigidă, cu reglementări abracadabrante, cu cheltuieli exorbitante ale statului, datorii pe măsură, birocrație excedentară.
În aceste condiții, presiunea va cădea în cele din urmă pe Banca Central Europeană pentru a relaxa cât mai mult accesul la credite și a acoperi prin inflație absența reformelor structurale care obstrucționează economia Bătrânului Continent. Dacă introducem în toată această ecuație și penuria de energie a Europei și pariul extrem de riscant pe energia verde, simultan cu o piață agricolă din ce în ce mai lovită de intruziuni birocratice sau ecologice (vezi și problema închiderii fermelor din Olanda) atunci situația arată și mai întunecat deoarece asta înseamnă că prețurile la energie și mâncare, cele două componente cheie din inflație și care afectează cel mai mult consumatorii, nu vor scădea prea curând, ci dimpotrivă.
Cu alte cuvinte, e un semn foarte bun această domolire a inflației din zona euro, dar fără politici structurale care să meargă spre liberalizarea pieței comune și dereglementarea unor sectoare cheie, cum ar fi energia și agricultura, Europa va rămâne multă vreme pradă ineficienței și inflației mari.
