Rețeaua Europeană România în Uniunea Europeană
Related Articles
După un marș ascendent de șapte luni, prețul petrolului pare în pericol de a se prăbuși după ce țițeiul a început să scadă dramatic de la maximele atinse. Prețurile la petrol au avut greutăți în a-și reveni după scăderile de săptămâna trecută, din cauza faptului că piețele sunt îngrijorate cu privire la o scădere a cererii. Motivul îl reprezintă decizia Rezervelor Federale Americane de a mări rata de dobândă a politicii monetare cu trei sferturi de punct procentual, cea mai importantă majorare din 1994 și până astăzi. Prețurile futures la țițeiul Brent erau în scădere cu 38 de cenți, sau 0,3% ajungând la 112,74 dolari / baril, în timp ce prețul mediu lunar pentru luna următoare au scăzut cu 7,3% săptămâna trecută, prima scădere din ultimele cinci săptămâni. Între timp, țițeiul US West Texas Intermediate (WTI) a fost cotat la 109,38 dolari/varil, cu 19 cenți mai jos, sau 0,2% , prețurile pentru luna următoare scăzând cu 9,2% săptămâna trecut, primul declin din ultimele opt săptămâni.
Potrivit analistului Commerzbank, Carsten Fritsch, scăderea abruptă înregistrată vineri poate fi văzută ca o reacție întârziată față de îngrijorările privind recesiunea, o îngrijorare care deja s-a făcut simțită de ceva timp în prețurile altor mărfuri. Analiștii și experții economici cred că recesiunea a devenit mult mai probabilă după ce Fed a aprobat cea mai mare majorare de dobândă din mai bine de un sfert de secol pentru a stăvili inflația.
Însă piețele petroliere s-ar putea să fie nevoite să treacă peste un nou obstacol important și anume încetinirea economiei chineze.
În pofida faptului că megalopolisuri precum Beijing și Shanghai ies aproape complet din zona de restricții iar stimulii fiscali au început să se simtă, China rămâne o zonă economică plină de incertitudini. China este cel mai mare importator de țiței: anul trecut, China a importat 11,8 milioane de baril/zi, depășind SUA care a importat 9,1 milioane de barili/zi.
În mai, ascensiunea prețului la petrol s-a împotmolit în momentul în care Beijingul a adoptat strategia „zero-Covid” și a anunțat măsuri stricte, inclusiv lockdownuri severe. Aceste măsuri au avut un impact negativ asupra cererii de consum și a producției industriale. Potrivit statisticilor din aprilie, vânzările de retail au scăzut cu 11,1%, producția industrială cu 2,9%, iar producția manufacturieră cu 4,6%, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. În același timp, yuanul chinez și indicele bursier al piețelor emergente MSCI au scăzut împreună în aprilie. Din nefericire, remedierea economiei chineze nu poate avea cu măsuri simple precum lockdown.
Președintele Biden a anunțat recent că economia americană va crește mai rapid anul acesta decât economia chineză, lucru care nu s-a mai petrecut din 1976. Există semne din ce în ce mai relevante că economia chineză ar putea intra într-o perioadă de creșteri modeste. Cea mai mare economie a lumii este estimat să crească cu doar 2% anul acesta, semnificativ mai mic decât creșterea de 2,8% cu care este așteptată să crească economia americană.
Politica de Covid-zero a încetinit economia și a adus costuri însemnate pentru bugetul statului, lăsând Beijingul într-o dilemă: dacă să mărească datoria sau să tolereze o creștere economică slabă.
Existau tensiuni fiscale încă dinainte de a se instala presiunea cheltuielilor Covid, inclusiv venituri mai mici obținute din vânzarea terenurilor statului, sau tăieri de taxe corporate. Informațiile oficiale arată că deficitul bugetar a atins suma record de 3 trilioane de yuan (448 miliarde de dolari) în primele cinci luni ale acestui an.
The People’s Bank of China (PBOC) acționează rezervat din cauza îngrijorărilor cu privire la slăbiciunea yuanului, ceea ce ar putea determina o fugă a capitalurilor stimulată de creșterea dobânzii în SUA. Yuanul și obligațiunile corporate au scăzut dramatic după ce PBOC a anunțat o scădere în ceea ce privește rezervele minime obligatorii ale băncilor. De atunci, moneda s-a stabilizat dar randamentele la obligațiuni au început să crească din nou. Datoria contractată de guvern în mai a fost de 104 miliarde dolari și va fi nevoie de și mai multă absorbție de lichiditate din partea PBOC dacă va continua emiterea de obligațiuni la nivel local.
Beijingul va fi forțat fie să îmbunătățească starea finanțelor publice locale. De asemenea, poate permite împrumuturi mai ocolite ale municipalităților, deși și acest lucru va fi dificil datorită costului mare al obligațiunilor. Dacă autoritățile chineze nu vor acționa decisiv pentru a îmbunătăți finanțele publice, iar PBOC va risca o depreciere și mai accentuată a yuanului, atunci o revenire slabă în al treilea trimestru va fi scenariul cel mai probabil.
Pe termen lung, îi va fi greu economiei chineze să continue să crească precum o buruiană, ca să nu mai vorbim de depășirea economiei SUA, având în vedere declinul demografic al țării. SUA, spre deosebire, continuă să creacă în populației. Pare din ce în ce mai probabil ca China să sfârșească precum Japonia în anii 80, când se credea că vor întrece Statele Unite, dar au stagnat, populația a început să se reducă și de atunci lucrurile au intrat pe un făgaș monoton pentru țara asiatică.
Sunt și unii experți care rămân optimiști cu privire la traiectoria prețului petrolului. „Producția va rămâne modestă și va menține prețurile mari. Ținta pentru ICE Brent este încă de 120 dolari/ barili”, susține analistul PVM Stephen Brennock.
Articol de Alex Kinnani.
