Rețeaua Europeană România în Uniunea Europeană
A trecut deja mai bine de o lună de la începutul războiului din Ucraina și al sancțiunilor impuse Rusiei. Este greu a desprinde anumite concluzii tranșante legate de impactul sancțiunilor asupra regimului lui Vladimir Putin, dar ceea ce devine pe zi ce trece din ce în ce mai cert este că aceste sancțiuni au deja un impact negativ în alte regiuni ale globului.
Într-un interviu acordat săptămâna aceasta publicației Frankfurter Allgemeine, Martin Brudermuller, CEO-ul celei mai mari companii chimice din lumea, BASF, a avertizat că întreruperea aprovizionării cu gaze rusești ar duce la un colaps total.
„Germania ar putea deveni independentă de gazul rusesc în patru sau cinci ani”, dar pe termen scurt transporturile de gaz natural lichefiat nu pot acoperi importurile din Rusia, a declarat Brudermuller.
„Ca să o spunem pe șleau: asta ar duce economia germană în cea mai neagră criză de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial încoace și ne-ar distruge prosperitatea. În special, pentru multe întreprinderi mici și mijlocii, ar însemna sfârșitul. Nu putem risca acest lucru!”, a avertizat el.
BASF este unul dintre cei mai mari producători de îngrășăminte chimice din lume, iar compania a avertizat că prețurile deja foarte mari ale gazului au forțat reducerea producției. „Consecințele nu se vor simți anul acesta deoarece majoritatea îngrășămintelor au fost cumpărate deja. Dar în 2023 va fi o lipsă, iar atunci țările sărace în particular cele din Africa, nu-și vor mai putea permite hrana de bază. Există riscul foametei”, a mai spus Brudermuller.
Declarațiile lui Brudermuller pot suna pompieristic, având în vedere că vin din partea unei companii care își vede profiturile afectate serios din cauza acestei crize. De asemenea, relațiile foarte bune dintre mediul de afaceri german și cel rus ar trebui să ne facă să luăm toate aceste previziuni sumbre sub beneficiu de inventar.
Cu toate acestea, un raport publicat joi de Națiunile Unite, mai precis Programul Alimentar Mondial, a avertizat că un amestec toxic compus din războiul din Ucraina, problemele generate de măsurile anti-Covid19 și secetă pun o presiune extraordinară pentru explozia prețurilor, apărând teama penuriei.
„Rezistența oamenilor este pusă la grea încercare. Această criză transmite unde de șoc în piețele alimentare care afectează mai ales regiunile din Africa de Nord și Orientul Mijlociu. Nimeni nu este scutit”, a declarat directorul regional al programului, Corinne Fleischer.
Costul coșului de bază pentru o familie din Liban a crescut cu 351%, în Siria a urcat cu 100%, iar în Yemen cu 81, aceste țări fiind cele mai expuse, în condițiile în care războiul a întrerupt aprovizionările cu cereale din Ucraina și Rusia.
Rusia și Ucraina exportă un sfert din cerealele tranzacționate la nivel global și 25% din porumb, ceea ce face ca piața alimentară să sufere masiv de pe urma acestui conflict.
O analiză recentă a agenției Bloomberg arăta că țările cele mai dependente de cerealele din Ucraina sunt Egipt, Indonezia, Bangladesh, Pakistan și Turcia, adică tocmai acele țări care sunt predispuse la tulburări sociale.
În ceea ce privește sancțiunile impuse Rusiei, trebuie amintit în context că Rusia este un exportator net de produse alimentare, ceea ce nu se poate spune despre majoritatea țărilor din Europa. De pildă, Marea Britanie importă peste 48% din alimentele sale. Mai mult, majoritatea exporturilor de cereale rusești nici măcar nu este vândut în Occident, ci în țări ca Egipt, Pakistan, China, Nigeria sau Kazakhstan, ceea ce înseamnă că nici măcar nu intră sub tirul sancțiunilor. Însă, în același timp, prețul cerealelor a crescut cu 30%, ceea ce înseamnă că Rusia câștigă mai mult, în timp ce restul lumii devine mai săracă.
Franța, de pildă, se gândește să introducă bonuri alimentare pentru familiile cu venituri medii și mici, pentru a le ajuta să depășească această criză alimentară.
În Marea Britanie, producătorii de legume locali au anunțat că pe piețele și în magazinele britanice nu se vor mai găsi produse locale. Valley Growers Association, ai cărei membri produc 75% din producția engleză de castraveți și ardei gras, au anunțat că 90% dintre fermieri nu au plantat în ianuarie din cauza prețurilor mari la gaz (care fac ineficiente serele) și la îngrășăminte.
În Spania, guvernul tocmai ce a autorizat magazinele să raționalizeze unele produse alimentare, după ce unele supermarketuri au rămas fără ulei de floarea soarelui și lapte. Ucraina era principalul furnizor de ulei de floarea soarelui pentru Spania. Măsuri similare au fost luate în Grecia, Italia, Ungaria, etc.
În concluzie, situația economică produsă de război și sancțiuni lovește pentru moment cel mai tare în economia europeană și în țările africane.
