Rețeaua Europeană România în Uniunea Europeană
Related Articles
- Marile companii de petrol și gaz se retrag din proiectele energetice rusești în pofida pierderilor majore pe care le implică această decizie
- Occidentul încă ezită să sancționeze sectorul energetic rus, temându-se de o agravare a crizei energetice
- Dependența Europei de gazul rusesc a diminuat considerabil puterea de negociere a continentului în relația cu Rusia.
Pe măsură ce invazia rusă în Europa de Est merge înainte, reverberațiile bombardamentelor din Ucraina continuă să se facă simțite în toată lumea. Invazia Rusiei conduse de Putin într-o țară suverană face să se nască mai multe întrebări decât răspunsuri cu privire la impactul pe care această tragedie îl va avea asupra economiei europene și globale. Un lucru este cert, însă, din punct de vedere al siguranței energetice, conflictul Rusiei cu Ucraina va avea consecințe pe termen lung pentru cetățeanul obișnuit din Uniunea Europeană.
Atacurile au făcut deja ca prețul petrolului să crească cu peste 100 de dolari pe barili pentru prima dată în ultimul deceniu, în același timp în care stocurile de energie regenerabilă au crescut. Din punct de vedere istoric, Rusia furnizează aproximativ 40% din consumul european de gaz, iar în ceea ce privește Germania aproximativ 50%. Asta înseamnă că Moscova deține avantaje importante în ceea ce privește negocierile cu Europa, iar această codependență a creat un coșmar geopolitic, Rusia ignorând apelurile Vestului de a nu invada Ucraina.
Cu mult înainte însă ca Rusia să atace Ucraina, europenii se luptau din greu cu facturile mult mărite la energie. În Germania, unii oameni plătesc acum într-o lună cât plăteau înainte într-un an întreg. În Marea Britanie, guvernul a ridicat plafonul pentru facturile la energie cu 54%.
Toate aceste povești individuale despre stresul financiar, sărăcire și sacrificii sunt înduioșătoare, dar impactul asupra afacerilor și companiilor este de-a dreptul înfricoșător. Tot felul de afaceri mici de pe tot cuprinsul Europei au fost nevoite să-și închidă porțile deoarece costurile energetice le depășeau profiturile. Marile companii nu au fost imune nici ele la aceste șocuri. „Aproape două treimi dintre cele 28.000 de companii intervievate de Asociația Camerelor de Comerț și Industrie Germane au estimat că prețurile la energie reprezintă unul dintre cele mai mari riscuri pentru ele”, conform New York Times. Pentru sectorul industrial procentul era de 85%.
Politicienii europeni au încercat să răspundă la criza energetică prin niște măsuri superficiale, ca și cum ar fi lipit un plasture într-un loc unde era nevoie de un turnichet. „Guvernele europene au cheltuit zeci de miliarde de euro încercând să protejeze consumatorii de prețurile mari la energie, și pe ei de furia votanților, dar toate aceste măsuri nu și-au îndeplinit scopul”, susținea Reuters luna trecută. Pentru decidenți, volatilitatea piețelor energetice nu a fost altceva decât un coșmar, în special pentru țările mai sărace, care nu au rezerve financiare importante. În Polonia, de pildă, spitalele care se bazează pe bugetele publice împovărate, nu știu dacă mai sunt capabile să țină luminile deschise.
Dependența Europei de gazul natural rusesc pentru a menține economia funcțională a slăbit considerabil puterea de negociere în relația cu Vladimir Putin. Pe măsură ce Occidentul impune sancțiuni Rusiei, liderii mondiali au ezitat să lovească Rusia acolo unde ar durea-o cel mai tare – în exporturile de energie.
„Sancțiunile impuse astăzi, ca și cele care vor fi impuse în viitor, nu vor viza fluxul de petrol și gaze”, a afirmat pentru Reuters un oficial american. „Am vrea ca piața să știe că nu există o presiune pentru a crește în acest moment prețul.”
În weekend s-au înăsprit sancțiunile impuse Rusiei, fiind excluse multe bănci rusești din sistemul internațional monetar SWIFT. Și în timp ce liderii lumii continuă să ocolească sancțiunile energetice, de teamă a nu-și face proprii cetățeni vulnerabili în fața prețurilor la gaz și electricitate, sectorul privat a luat inițiativă. BP și Shell și-au abandonat proiectele din Rusia, luând partea Ucrainei și condamnând fără echivoc agresiunea Rusiei. Felul în care lumea s-a aliniat de partea Ucrainei a fost uluitor – până și Elveția a părăsit neutralitatea ei tradițională – iar felul în care sectorul privat a preluat inițiativa reprezintă o premieră istorică. Totuși, ar trebui punctat că pentru Shell și BP, prețurile mai mari la petrol nu reprezintă o problemă.
În mod ironic, Occidentul și Rusia s-au reîntors la o politică de distrugere reciprocă. Doar că de data asta nu este un holocaust nuclear, ci o devastare economică, care se va produce inevitabil dacă vor fi impuse sancțiuni asupra sectorului energetic rus în condițiile în care oferta energetică este și așa extrem de redusă. Dacă Europa nu este doritoare să meargă mai departe de sancțiunile asupra băncilor și oligarhilor ruși, Kremlinul va avea puține motive să nu-și continue teroarea din Ucraina.
Articol de Haley Zaremba pentru Oilprice.com
