Rețeaua Europeană România în Uniunea Europeană
Related Articles
O scădere a prețului unor mărfuri precum grâul și energia a adus mai aproape spectrul recesiunii, la scurt timp după ce temerile inflaționiste au dominat peisajul economic. Drept urmare, economia globală pare să fi intrat într-o stare de confuzie.
Potrivit Fondului Monetar Internațional, prețurile globale ale mărfurilor alimentare au crescut cu aproape 40% în cei doi ani anteriori invaziei rusești din Ucraina. Potrivit Bloomberg Commodity Spot Index, acestea au atins un nivel record în mai 2022, la două luni după atacul rusesc.
Dar acum prețurile mărfurilor sunt de așteptat să scadă cu 21% în 2023 de la an la an.
Prețurile globale ale mărfurilor au tot avut o o tendință de scădere de ceva vreme, notează Ayhan Kose, economistul șef adjunct al Băncii Mondiale.
„Scăderea prețului la mărfuri se datorează parțial creșterii globale mai lente, dar acest fenomen nu ar trebui privit ca semnal pentru o recesiune globală care se profilează”, a declarat Kose pentru DW.
„Ne aşteptăm ca economia mondială, deşi slabă, să evite căderea în recesiune, în 2023-2024. Cu toate acestea, materializarea unor riscuri serioase de recesiune ne-ar putea îndrepta către acest scenariu”, a adăugat el.
Prognozele sale presupun că stresul din sectorul bancar din SUA și din alte economii avansate va rămâne minor și local.
O scădere a indicelui prețului mărfurilor al Băncii Mondiale, în primele cinci luni ale anului 2023, reflectă redirecționarea exporturilor cheie de mărfuri din Rusia și Ucraina, vremea favorabilă de iarnă și, mai recent, încetinirea activității economice globale, spune Kose.
Indicele de prețuri al Organizației pentru Alimentație și Agricultură, care urmărește cele mai comercializate mărfuri alimentare din întreaga lume, cum ar fi cerealele, lactatele și uleiurile vegetale, arată că prețurile mărfurilor alimentare au scăzut cu 22% în ultimul an.
Prețurile uleiurilor vegetale au scăzut cel mai mult, cu 48%, reflectând prețurile mai mici la uleiurile de palmier, soia, rapiță și floarea soarelui.
Ucraina produce aproape jumătate din uleiul de floarea-soarelui din lume, iar invazia rusă a dus la creșterea prețurilor, dar, pe măsură ce exporturile și-au revenit parțial, acum are loc scăderea prețurilor.
Prețurile cerealelor, cum ar fi grâul și porumbul, au scăzut cu un sfert față de maximele record de acum un an.
Prețul grâului a scăzut cu 3,5% în ultima lună. Banca Mondială notează că prelungirea acordului cu cereale la Marea Neagră până în iulie 2023 oferă o ușurare temporară. Dar renegocierile viitoare rămân incerte, aruncând ceva umbre asupra liniilor de aprovizionare de la sfârșitul acestui an.
„În plus, luptele dintre Rusia și Ucraina au dus la distrugerea unui baraj uriaș, stârnind noi temeri cu privire la aprovizionarea Mării Negre din zona devastată de război”, a declarat pentru DW Ole Hansen, șeful strategiei pentru mărfuri la Saxo Bank.
Regiunea de sud a Ucrainei în care barajul s-a prăbușit găzduiește câmpuri agricole mari, iar reconstrucția barajului va dura ani de zile, ceea ce ar putea împiedica capacitatea Ucrainei de a face față pe piața agricolă, a declarat Scott Irwin, profesor de economie agricolă la Universitatea din Illinois.
Războiul din Ucraina a avut alte efecte economice dramatice anul trecut. Sectorul energetic al S&P 500 a fost cel mai performant de pe piață în 2021 și 2022, crescând cu peste 50% în 2022, deoarece invazia Rusiei în Ucraina a împins prețurile țițeiului.
Însă, starea de spirit s-a schimbat acum, sectorul energetic a scăzut cu 5% de la începutul anului, comparativ cu o creștere de 8% pentru piața mai largă.
Se estimează că prețurile la energie vor scădea cu 26% în acest an. Prețul țițeiului Brent este de așteptat să ajungă în medie la 84 de dolari (78 de euro) pe baril în acest an – în scădere cu 16% față de media din 2022.
Prețurile gazelor naturale din Europa și SUA sunt prognozate să se înjumătățească între 2022 și 2023, iar prețul cărbunelui va scădea cu 42% în 2023.
Pe partea ofertei, extinderea capacităților de gaze naturale lichefiate (GNL) a contribuit la atenuarea presiunilor de pe piețele de gaze naturale, potrivit Administrației pentru Informații Energetice.
Constrângerile de aprovizionare de pe piețele petrolului ar putea exercita o presiune ascendentă asupra prețului țițeiului, cu scăderi ale producției legate de întreruperea conductelor de export în Irak, incendii în Canada, proteste în Nigeria și lucrări de întreținere în Brazilia, precum și reduceri de producție OPEC+.
Prețul cuprului a atins un minim de șase luni în această săptămână, deoarece speculatorii și-au mărit pozițiile short.
Redresarea consumului intern în China a fost mai lentă decât se aștepta, contribuind și mai mult la scăderea prețului metalelor industriale.
Industria construcțiilor a consumat 23% din metale în China în 2022, așa că o creștere mai slabă a avut un impact negativ asupra cererii de oțel, aluminiu și cupru.
În plus, creșterea ofertei de metale a contribuit la scăderea prețului metalelor. Cei mai mari furnizori precum Rio Tinto, Vale și Glencore au crescut livrările.
Stabilitatea prețului metalelor în 2023 va depinde de creșterea sectorului de producție din China, potrivit Băncii Mondiale.
În ansamblu, inflația substanțială de anul trecut a reflectat creșteri semnificative ale prețurilor la energie și alimente, în special după debutul invaziei Rusiei în Ucraina. După ce a atins vârful în a doua jumătate a anului 2022, „va scădea probabil treptat în cursul anului 2023, pe măsură ce creșterea globală încetinește, blocajele ofertei se vor disipa și prețurile mărfurilor vor scădea”, a spus Kose. „Ca atare, o scădere a prețului mărfurilor va ajuta cu siguranță la scăderea inflației globale”.
Dar se estimează că inflația va rămâne peste țintă în majoritatea economiilor avansate, până în 2024, notează el.
„Acest lucru înseamnă că scăderea prețului mărfurilor, prin ea însăși, va fi doar unul dintre câțiva factori de care băncile centrale vor ține cont în timp ce își calibrează lupta împotriva presiunilor prețurilor”.
Articol de Jo Harper
