Rețeaua Europeană România în Uniunea Europeană
Related Articles
Războiul este sănătatea statului, este o celebră frază a lui Randolph Bourne din timpul primului război mondial. Și, implicit, sănătatea serviciilor secrete, care controlează din ce în ce mai mult atât informația, cât și economia în perioade belicoase. Ultimul exemplu este cel al serviciului secret ucrainean (SBU), care recent a redactat o listă cu 32 de porturi și terminale, prin care importatorii autohtoni aduc benzină și motorină, fie de proveniență rusească, fie obținute din procesarea petrolului rusesc.
În trecut, SBU nu a fost foarte interesat de sursele din care proveneau carburanții importați de Ucraina, gurile rele putând spune că, dimpotrivă, a acționat după principiul “calul de dar nu se caută la dinți”. La fel cum adversarii lor de la FSB nu păreau preocupați de destinația finală a produselor petroliere rusești atât timp cât încasările la bugetul dependent de hidrocarburi al Rusiei erau considerabile.
Este secretul lui Polichinelle că, cel puțin în prima parte a războiului cu Rusia, Ucraina a utilizat carburanți proveniți din prelucrarea țițeiului rusesc, cumpărați probabil prin intermediari.
În luna ianuarie, mai mulți foști oficiali ai guvernului de la Sofia au declarat pentru Die Welt că Bulgaria a ajutat Ucraina să supraviețuiască atacului Rusiei, la începutul războiului, furnizându-i în secret cantități mari de motorină și muniție, de care avea nevoie disperată. Dezvăluirile lor au fost confirmate de ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, pentru The Guardian.
Carburanții pe care Bulgaria îi expedia în Ucraina erau produs din țiței rusesc, la rafinărie de lângă Burgas, operată de gigantul rus Lukoil.
„Camioane și cisterne mergeau în mod regulat în Ucraina prin România, iar în unele cazuri combustibilul era încărcat și în trenuri de marfă”, a declarat fostul ministru bulgar de finanțe Assen Vassilev. ”Bulgaria a devenit unul dintre cei mai mari furnizori de motorină pentru Ucraina”, exportând aproximativ jumătate din producția rafinăriei Burgas, a adăugat el. ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, a confirmat livrările, spunând că acestea au venit „într-un moment critic”.
După ce articolele pe această temă din presa occidentală au declanșat un scandal în Rusia, Lukoil a negat informațiile publicate despre posibilele sale livrări de carburanți proveniți de la rafinăria sa din orașul Burgas din Bulgaria către Ucraina, calificându-le „în mod categoric false și nesustenabile” și a susținut că ele sunt o componentă a disputelor politice interne europene. Totodată, compania a afirmat că toți combustibilii produși la Burgas au fost vânduți pe piața bulgară, ceea ce însă nu exclude ca respectivii cumpărători să acționeze ca intermediari și să le exporte în Ucraina.
Acum, în urma deciziei guvernului ucrainean de a interzice importurile de țiței și combustibili neînsoțite de documente de origine care să ateste proveniență non-rusă, serviciul secret ucrainean (și nu ministerul energiei sau cel al economiei) a redactat, potrivit presei de specialitate de la Kiev, o listă cu 32 de porturi și terminale implicate în ocolirea acestei restricții.
Pe listă figurează porturi și terminale din Arabia Saudită, Emiratele Arabe și India, dar și din Europa.
Prezența pe listă a porturilor și terminalelor din Bulgaria nu ar trebui să fie o surpriză, rafinăria Lukoil de la Burgas fiind exceptată de la sancțiunile impuse de UE importului de țiței rusesc, însă pe listă mai apar portul de la Giurgiulești din Republica Moldova și multe porturi și terminale din Turcia.
Surprinzător, facilitățile din Libia, Egipt, Maroc și Tunisia, suspectate că intermediază exportul de carburanți rusești, nu se aflau pe listă.
România a devenit în acest an principalul furnizor de carburanți al Kievului, fiind responsabilă pentru aproape o treime din importurile de benzină, motorină și GPL efectuate de companiile din țara vecină în primele 5 luni ale acestui an.
În aceeași perioadă, 10% din carburanții importați de companiile ucrainene au provenit din Turcia și 7% din Bulgaria. În urma apariției listei SBU, aceste procente ar trebui înlocuite.
Deloc surprinzător, în urma refuzului serviciului vamal ucrainean de a permite intrarea în țară a produselor petroliere din Bulgaria și Republica Moldova, potrivit publicației Enkorr, situația cu alimentarea cu combustibili din sudul țării s-a înrăutățit.
Suspendarea vămuirii mărfurilor din Bulgaria și Republica Moldova are loc pe fondul cererii mari din partea exploatațiilor agricole și a lanțurilor de retail. Totodată, livrările maritime de produse petroliere către porturilor dunărene în cursul lunii septembrie a fost neregulată din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile de pe canalul Sulina, ceea ce a dus la întârzieri la descărcarea navelor.
În ultimele zile, timpul de așteptare la punctele de trecere a frontierei a crescut la 8-11 zile pe granița cu Polonia și la 10-15 zile pe cea cu România.
Actorii de pe piața de distribuție carburanți din Ucraina anticipează apariția unei penurii de motorină, cel puțin în prima parte a lunii octombrie, ca urmare a problemelor vamale.
Importatorilor de produse petroliere li se cere să prezinte documente pe întregul lanț de aprovizionare, de la poarta rafinăriei până la graniță. Acest lucru poate crea o presiune suplimentară pe piață și poate provoca întreruperi în aprovizionare, deoarece exportatorii și cumpărătorii nu au încă o idee clară cum trebuie să arate pachetul de documente pentru a valida întreg lanțul de aprovizionare.
