Rețeaua Europeană România în Uniunea Europeană
Related Articles
Uniunea Europeană a lansat pe 1 octombrie, discret, la fel cum a solicitat în urmă cu peste 2 ani și Parlamentul Europeam, faza inițială “tranzitorie” a primului sistem din lume ce impune o “tarif vamal” la emisiile de CO2 pentru oţel, ciment şi alte bunuri importate, sistem ce poate conduce la declanșarea unui război comercial global, în special cu SUA și China.
Scopul oficial declarat este împiedicarea produsele străine mai poluante să-i submineze tranziția ecologică, însă există îngrijorări că scopul real al acestui Mecanism de ajustare la frontieră a emisiilor de carbon (CBAM) este unul exclusiv protecționist.
Potrivit Reuters, emisarul Chinei pentru climă, Xie Zhenhua, a cerut luna trecută statelor, în cadrul unui forum internațional, să nu recurgă la măsuri unilaterale, cum ar fi taxa UE.
Chiar dacă UE nu va începe să colecteze această taxă înainte de 2026, până la finalul lui 2025 importatorii din UE vor trebui să raporteze emisiile de gaze cu efect de seră generate în timpul producţiei importurilor de fier, oţel, aluminiu, ciment, electricitate, îngrăşăminte şi hidrogen.
Iar începând cu 2026, importatorii vor trebui să achiziţioneze certificate care să acopere emisiile de CO2 raportate pentru a pune, potrivit Comisiei Europene, producătorii străini pe picior de egalitate cu industriile UE care trebuie să cumpere permise de pe piaţa de carbon din UE atunci când poluează.
Comisarul european pentru Economie, Paolo Gentiloni, susține că acesta nu este o taxă protecționistă, ci că are în vedere “încurajarea trecerii la nivel mondial către o producţie mai ecologică, precum şi prevenirea relocării producătorilor europeni în ţări cu standarde de mediu mai scăzute”.
De asemenea, sistemul mai are ca scop protejarea competitivității producătorilor europeni în raport cu concurenţii străini în timp ce investesc pentru a contribui la îndeplinirea obiectivelor UE de a reduce emisiile nete ale blocului cu 55% până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990.
Însă acesta este și motivul pentru care UE este acuzată din ce în ce mai des de partenerii săi, inclusiv de SUA sau China, de exercitarea unui veritabil “imperialism reglementator”, prin care reușește să-și impună standardele “de calitate” și normele legislative pe piețele globale.
Mecanismul prin care reușesc tehnocrații de la Bruxelles acest lucru este unul relativ simplu. În cadrul negocierilor, le transmit partenerilor comerciali următorul mesaj: “Vreți să vă vindeți bunurile pe piața unică europeană? Atunci ajustați-vă procesul de producție pentru a îndeplini standardele noastre. Și dacă tot l-ați modificat pentru noi, de ce să mai produceți bunuri cu alte standarde pentru alte piețe? Nu e mai eficient să utilizați același proces de producție și pentru acestea?!”
Comisia Europeană susține că taxa este conformă cu regulile Organizației Mondiale a Comerțului, în sensul că tratează firmele străine și interne la fel și permite deduceri din taxele de frontieră pentru orice preț al carbonului deja plătit în străinătate.
„CBAM nu se referă la protecția comerțului. Este vorba despre protejarea ambiției UE în materie de climă – și încercarea de a ridica nivelul ambiției climatice la nivel mondial”, afirmă Gentiloni.
Unii analiști consideră însă că, o astfel de taxă va înlocui actualele alocări gratuite de certificate de emisii de gaze cu efect de seră pentru industriile europene considerate a se confrunta cu riscuri de relocalizare, din cauza costurilor mari presupuse de respectarea legislației de mediu a UE. Asta și pentru că regulile Organizației Mondiale a Comerțului nu ar permite menținerea ambelor instrumente de intervenție, interzicând așa-numitul „protecționism dublu”.
Ideea necesității introducerii unei astfel de taxe a fost exprimată încă din 2019 de șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, precum și de către Frans Timmermans, comisarul european însărcinat cu lupta împotriva modificărilor climatice și prim-vicepreședinte al Executivului de la Bruxelles.
Iar în 2021, Parlamentul European a solicitat, printr-o rezoluție, stabilirea unui „preț al carbonului” pentru anumite importuri ale UE din „țări mai puțin ambițioase din punct de vedere climatic”, pentru „a preveni relocarea emisiilor de carbon”.
Asociația europeană a industriei siderurgice Eurofer, care a făcut lobby pentru introducerea acestui tarif vamal, a declarat că faza inițială va testa cât de etanșă este CBAM pentru a evita mutarea producției industriale în străinătate către țări cu politici climatice mai puțin ambițioase.
Printre partenerii comerciali importanți ai Europei, Ministerul de Externe al Chinei, Ministerul Comerțului din Turcia și un oficial american au refuzat să comenteze pe marginea acestui subiect.
