fbpx

La ce să ne așteptăm de la summitul BRICS

Sudul global contra Nordul global? Summitul BRICS din Africa de Sud va avea ca temă unic planurile de expansiune ale grupului și felul în care se pot adapta sancțiunilor.

Lărgirea grupului de cinci țări va fi capul de afiș pe agenda țărilor BRICS care se întâlnesc în orașul sud-african Johannesburg joia aceasta. Mai mult de o duzină de țări – în fapt 23, inclusiv Arabia Saudită, Indonezia, Iran, Argentina și Etiopia – sunt interesate să facă parte din grup.

Reprezentantul Africii de Sud la BRICS, Anil Sooklal, a declarat pentru agenția economică americană Bloomberg că liderii organizației vor da publicității un document privind lărgirea grupului dincolo de cele cinci țări componente din prezent, iar aceasta va reprezenta o schimbare majoră a ordinii mondiale existente.

Războiul Rusiei din Ucraina, sancțiunile subsecvente, critica rolului pe care îl joacă dolarul în finanțele internaționale și balanța globală de putere: aceste summit BRICS este mult mai mult decât dorința multor țări în dezvoltare sau cu venituri medii de a se distanța de Occident. Este în primul rând de a-și afirma încrederea în sine din ce în ce mai mare.

Pentru China este vorba de „a se opune americanilor”

„China beneficiază de antiamericanismul țărilor BRICS”, care face ca multe țări din Sudul global să se apropie de China, a afirmat Felix Lee, un expert în economia țării asiatice pentru DW: „Acesta este scopul pe care îl urmărește China în BRICS”.

Ce își doresc țările BRICS?

Cele cinci țări sunt departe de a forma o alianță funcțională, bazată pe încredere, de tipul Grupului celor Șapte Țări Industrializate, potrivit lui Lee. „Dar pentru Beijing este vorba doar de a-i contracara pe americani la un nivel funcțional.”

Rusia, la rândul ei, își urmărește și ea propriile interese strategice, potrivit lui Günther Maihold de la Universitatea Liberă din Berlin. „Moscova își dorește să se folosească de acest moment pentru a-și aduce în organizație proprii aliați, precum Belarus și Venezuela. Pentru președintele Vladimir Putin, lărgirea organizației reprezintă șansa de a depăși izolarea internațională.”

Nu toată lumea, însă, este de acord cu lărgirea BRICS.

Această izolare va ieși în evidență la summitul din Johannesburg, din moment ce Putin nu va face parte din reprezentanții celor 71 de țări care iau parte. Absența sa este determinată de mandatul de arestare emis de Curtea Internațională de Justiție care îl acuză pentru crime de război în Ucraina.

Aceste planuri de lărgire au parte de critici chiar în interiorul grupului BRICS. India, Brazilia și China nu au niciun interes să-și piardă influența și nici să-și bată capul cu problemele noilor membri, potrivit lui Maihold.

„Dacă toată lumea încearcă să-și aducă proprii prieteni în grup, atunci vor apărea heterogenitate și tensiuni în creștere. Din acest punct de vedere va exista un potențial de conflict mult mai mare”, a afirmat Maihold.

Ministrul de externe african Naledi Pandor a spus în aprilie că standardele pentru admiterea noilor membri trebuie mai întâi discutate. „Probabil că se va ajunge la o formulă BRICS-plus de țări care nu au aceleași drepturi și puteri de determinare”, a declarat Maihold.

În pofida conflictelor intestine, comunitatea BRICS a fost văzută ca o poveste de succes. Producția economică combinată a țărilor respective a crescut de la 18% la 26% între 2010 și 2021, conform ultimului raport emis de BRICS.

Alți doi indicatori subliniază potențialul organizației: rata în creștere a exporturilor intra-BRICS și nivelul de investiții străine directe în țările BRICS este peste media globală, conform unui raport al ONU.

Această creștere este dominată copios de China, în ceea ce privește comerțul intra-BRICS. Beijing este principalul partener comercial pentru Brazilia, Rusia și Africa de Sud. Doar India face excepție, partenerul ei principal fiind Statele Unite și abia apoi China.

Poziția anti-occidentală a țărilor BRICS îi îngrijorează pe observatorii europeni, spune Maihold.

„Nu poți să nu ai impresia că blocul BRICS este o portavoce a lui Putin. Și că țările acestea au devenit pentru multe alte state un fel de sanctuar pentru a se proteja de sancțiuni sau de efectele sancțiunilor”, a mai afirmat el.

Țările BRICS nu au luat parte la sancțiunile impuse Moscovei de țările occidentale începând cu invazia din februarie 2022. Pe cale de consecință, China, Brazilia și India sunt printre cei mai mari cumpărători de petrol rusesc ieftin. Totuși, dincolo de beneficiul achiziționării de energie  ieftină, țările în curs de dezvoltare și chiar și cele mai dezvoltate au fost puternic lovite de consecințele războiului din Ucraina.

„Există un interes evident ca Rusia să nu boicoteze sau să nu submineze aprovizionarea cu hrană. Același lucru se aplică, desigur, și la îngrășăminte”, a spus Maihold. Din acest punct de vedere, summitul de la Johannesburg va fi dominat de un soi de agendă tăcută rusească.

„Pe de o parte, vor căuta reglementări prin care să atenueze efectul sancțiunilor asupra țărilor BRICS. Pe de altă parte, nu doresc să ia partea cuiva și să se implice și mai mult în conflict. Asta face ca lucrurile să fie foarte dificile.”

Articol publicat de DW.

Despre Marius Giurgea

Verificați și

Ucraina caută țapi ispășitori în România

Legislația, promovată de experții ucraineni și adoptată de guvernul de la Kiev, de interzicere a …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.