Rețeaua Europeană România în Uniunea Europeană
Related Articles
Chiar dacă în prezent gazul nu este una din resursele favorite ale birocraților de la Bruxelles, perspectiva diminuării, dacă nu dispariției totale a livrărilor de gaze rusești, fie ca urmare a unei decizii a Moscovei, fie rezultat al politicilor capitalelor europene, a determinat UE să încurajeze, chiar dacă timid, exploatarea gazelor din Marea Neagră.
Astfel, proiectul Neptun Deep a apărut în această săptămână pe lista de priorități a Uniunii Europene. De câștigat nu au atât acționarii acestuia, OMV Petrom şi Romgaz (în proporții egale), cât mai ales operatorul național de transport, Transgaz, care ar putea face o economie de 85,5 milioane de euro.
Motivul: Comitetul pentru Investiţii al Fondului de Modernizare a recomandat pentru finanţare proiectul Tuzla-Podişor, care va transporta gazele naturale ce urmează să fie extrase din cel mai mare zăcământ offshore din Marea Neagră românească, Neptun Deep, și care astfel ar putea beneficia de o alocare de 85,5 milioane euro.
Suma reprezintă o pătrime din valoarea estimată a investițiilor Transgaz în acest proiect, de 371 milioane de euro.
Punerea în funcţiune a sistemului de conducte Tuzla-Podişor este preconizată pentru 2025, cu doi ani înainte de demararea estimată a producţiei de gaze din Neptun Deep.
Suma aprobată este apropiată de cea reprezentată de garanția de 88 de milioane de euro pe care cei doi acționari ai propiectului, OMV Petrom și Romgaz, au fost obligați să o constituie în momentul semnării contractului cu Transgaz, în urma depunerii cererilor angajante de capacitate incrementală pentru punctul de intrare sistemul național de transport (SNT) pentru viitoarele gaze care urmează a fi produse începând cu 2027.
Cei 88,5 milioane euro reprezintă însă doar o mică parte din investiția necesară declanșării producției în Neptun Deep. Prima etapă este adoptarea unei decizii finale de investiții, anunțate pentru acestă lună de operatorul proiectului, OMV Petrom. Apoi urmează semnarea contractelor cu furnizorii de servicii petroliere.
Numai pentru 2023, cele 2 companii și-au bugetat investiții de 1,2 miliarde lei (aproximativ 250 milioane euro). Investițiile totale care urmează a fi efectuate până în 2027 sunt estimate la peste 4 miliarde euro.
Chiar dacă în contextul geopolitic actual, investiția pare una sigură, situația s-ar putea schimba în câțiva ani, date fiind investițiile masive în terminale da gaz natural lichefiat (GNL) din UE, dar și distrugerea cererii, încurajată de politicile ecologiste ale UE și cele de finanțare durabilă ale sistemului bancar european.
România este unul din cei mai mari producători de gaz din UE, iar începând cu 2027 ar trebui să înceapă și producția din Neptun Deep, ceea ce o va transforma într-un exportator net de gaze pe piața europeană.
Numai că, potrivit scenariului atingerii neutralități climatice până în 2050 al Agenției Internaționale pentru Energie (AIE), 2026 este anul în care cererea europeană de gaze va atinge un vârf, după care ea urmând a se diminua. Iar un exces de capacitate de import LNG, dublat de o diminuare a cererii, nu poate conduce decât la o scădere a prețurilor în cea de-a doua parte a deceniului, ceea ce ar putea da peste cap calculele celor 2 companii efectuate în momentul luării deciziei de investiție finale, anunțate pentru luna iunie a acestui an.
Dată fiind politica de carbonizare a Bruxelles-ului este surpinzătoare decizia Comitetul pentru Investiţii al Fondului de Modernizare.
Fondul de Modernizare, alimentat cu bani proveniţi din certificatele de emisii de gaze cu efect de seră (CO2) pe care marii emitenţi sunt obligaţi să le cumpere, este instrumentul cheie folosit de UE pentru dezvoltarea investiţiilor în proiecte energetice care prevăd îmbunătăţiri în eficienţa energetică, modernizarea sistemelor energetice şi tranziţia în regiunile dependente de cărbune în statele membre UE cu PIB pe cap de locuitor mai mic de 60% din media Uniunii.
Fondul este finanţat prin tranzactionarea pe piaţă a 2% din totalul certificatelor alocate statelor membre prin schema EU ETS pentru perioada 2021-2030. De bugetul Fondului pentru Modernizare beneficiază 12 state din Uniunea Europeană: România, Bulgaria, Croaţia, Estonia, Cehia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Grecia si Portugalia.
Investiţiile “vor ajuta aceste state membre să reducă dependenţa de combustibilii fosili din Rusia, să îşi îndeplinească obiectivele climatice şi energetice pentru 2030 şi să contribuie la angajamentul pe termen lung al UE de a atinge neutralitatea climatică până în 2050”, potrivit Comisiei Europene.
