Rețeaua Europeană România în Uniunea Europeană
Related Articles
O posibilă încetare a focului în Ucraina ar crea un conflict înghețat, ar crește instabilitatea regională și ar descuraja reconstrucția țării sfâșiate de război, întrucât ostilitățile ar putea „aprinde din nou în orice moment”, spune Ursula von der Leyen.
„Vrem o pace justă, una care să nu răsplătească agresorul, ci una care să susțină principiile Cartei ONU și dreptul poporului ucrainean de a fi stăpân pe propriul viitor”, a spus președintele Comisiei Europene într-un discurs ținut la Miercuri dimineața la conferința Globsec de la Bratislava.
În intervenția sa, von der Leyen a emis o respingere fără ambiguitate încetării focului, care, în opinia ei, nu ar reuși să pună capăt invaziei pe scară largă și să consolideze pur și simplu câștigurile teritoriale realizate de Rusia din februarie 2022.
Ideea unei încetări a focului a fost respinsă și de Ucraina, care se pregătește să lanseze o contraofensivă, dar a primit sprijinul Chinei și Braziliei, două țări pe care Occidentul le suspectează că iau partea Moscovei în război.
„O încetare a focului care să rezulte într-un conflict înghețat nu va aduce o pace durabilă. La urma urmei, o încetare a focului a fost în vigoare după 2014 și știm ce s-a întâmplat cu acel acord în februarie anul trecut, când Rusia a invadat”, a spus von der Leyen, referindu-se la acordurile de la Minsk care trebuia să asigure un armistițiu în regiunea Donbas.
„O încetare a focului ar fi în mod inerent instabilă și ar destabiliza regiunea de-a lungul liniei de contact. Nimeni nu ar investi sau reconstrui, iar conflictul ar putea izbucni din nou în orice moment. Nu. O pace justă trebuie să ducă la retragerea forțelor ruse și a echipamentelor acestora de pe teritoriul Ucrainei”.
O pace justă și de durată, a continuat von der Leyen, poate fi realizată doar prin garanții de securitate „pe termen lung”, care ar spori capacitățile de apărare ale Ucrainei și, prin urmare, ar descuraja Kremlinul să lanseze un nou asalt.
„O colecție de astfel de garanții din partea statelor care au o idee similară poate oferi ceea ce unii au numit „descurajarea prin negare”. Cu alte cuvinte, aprovizionarea Ucrainei cu echipament militar pentru a se fortifica împotriva atacurilor rusești în viitor”, a spus von der Leyen.
Acest proces, a adăugat ea, ar trebui să fie realizat în paralel cu reformele democratice ale Ucrainei, care sunt necesare pentru a avansa candidatura sa la aderarea la UE.
Șeful Comisiei nu a precizat care țări ar trebui să formeze grupul de „state similare” sau dacă aranjamentul ar trebui guvernat de NATO.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care face eforturi pentru ca țara sa să se alăture alianței formate din 31 de oameni, și-a îndemnat membrii să ofere „garanții eficiente de securitate” înainte de summitul NATO din iulie.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat la începutul acestei luni că „consultările” pe această temă sunt în desfășurare, dar a refuzat să ofere detalii suplimentare.
„Singura modalitate de a ne asigura că se oprește este parțial să ne asigurăm că Ucraina are puterea militară pentru a descuraja și a se apăra împotriva agresiunii viitoare din partea Rusiei, dar și pentru a găsi un fel de cadru care să-l împiedice pe președintele Putin să continue să distrugă securitatea europeană” spuse Stoltenberg.
Stoltenberg a menționat că dacă țările, „în special cele mari”, ar oferi garanții de securitate pe bază bilaterală, acest lucru ar putea risca activarea articolului 5, mecanismul de apărare colectivă al alianței.
„Nu există nicio modalitate de a găsi o soluție ușoară la aceste probleme”, a spus el.
