Rețeaua Europeană România în Uniunea Europeană
Related Articles
Țările din Europa Centrală și de Est probabil au „digerat deja” majoritatea șocurilor economice provocate de războiul din Ucraina, a notat nu demult Institutul de Studii Economice Internaționale din Viena. Se preconizează că regiunea își va relua creșterea economică iar inflația va scădea spre sfârșitul lui 2023, conform unui raport al institutului.
Totuși, pe parcursul anului 2023, cele patru țări din Europa Centrală și de Est – Polonia, Ungaria, Republica Cehă și Slovacia – se vor confrunta cu o serie de alegeri dificile și cu o situație globală și regională complexă și incertă.
Băncile centrale din regiune și-au suspendat ciclurile de creștere a ratei dobânzii, deoarece o accelerare periculoasă a inflației pare să nu se fi materializat la începutul anului 2023. Dar soarta economică a regiunii este strâns legată de modul în care partenerii săi UE din Vest fac față la creșterea prețurilor și a dobânzilor ridicate.
Cu aproximativ 80% din comerțul lor bazat pe relația cu parteneri UE, toate cele patru țări din ECE sunt mai aproape ca niciodată să răcească dacă Germania și alții strănută.
Compania de consultanță economică din Marea Britanie Capital Economics consideră că inflația generală din ECE ar putea crește de la aproximativ 15%, pentru a ajunge la 20% în al doilea sau al treilea trimestru al anului 2023.
Cât de bine abordează guvernele și băncile centrale din ECE echilibrul dificil dintre nevoile duale și adesea contradictorii de a evita recesiunea, în timp ce scad inflația, va determina felul în care vor evolua economic în 2023 țările ECE, dar și ulterior.
Polonia în an electoral
Produsul Intern Brut (PIB) al Poloniei a crescut cu 4,9% în 2022, scăzând de la 6,8% în 2021 – anul revenirii post-pandemie. Cifre excelente, spun experții, în comparație cu Europa de Vest, dar pentru 2023 prognozele de creștere diferă mult și nu sunt deloc spectaculoase.
Banca olandeză ING estimează că PIB-ul va crește doar cu 1%, în timp ce Fondul Monetar Internațional (FMI) și-a redus previziunile de creștere la 0,3%. Banca Mondială are o prognoză cumva între cele două, prognozând că PIB-ul va crește cu 0,7% în 2023.
Motivele cheie ale încetinirii din Polonia sunt creșterea mai slabă în zona euro și cererea internă mai scăzută, în mare parte din cauza inflației care depășește creșterea salariilor, reducând astfel puterea de cumpărare.
Capital Economics a afirmat într-o notă către clienții săi că economia Poloniei „pare să reziste mult mai bine” decât cea a Ungariei și a Republicii Cehe. Dar impactul inflației ridicate, impactul întârziat al ratelor mai mari ale dobânzilor și al cererii globale scăzute vor continua probabil să împiedice creșterea.
Între timp, ING se așteaptă ca inflația prețurilor de consum din Polonia să ajungă la aproximativ 10% în decembrie.
De la invazia Ucrainei din februarie, Polonia a reușit să-și reducă dependența de gazul și petrolul rusesc, dar prețurile globale ale energiei rămân un factor cheie și depind de evenimentele din Ucraina, dar și de cât de repede China își încheie blocajele legate de COVID-19.
Decizia UE de a reține fonduri din cauza îndoielilor cu privire la angajamentul Poloniei de a renunța la măsurile judiciare controversate lasă, de asemenea, o gaură în cuferele statului, care va trebui umplută cu împrumuturi suplimentare sau taxe mai mari. Niciuna dintre aceste soluții nu va fi pe placul alegătorilor la alegerile parlamentare.
Rolul politicii monetare va fi atunci crucial și vă fi urmărit îndeaproape. Încetinirea așteptată în 2023 înseamnă că Banca Națională a Poloniei se confruntă cu o alegere neplăcută între înăsprirea monetară menită a controla inflația și relaxare pentru a stimula creșterea după aproape un an de majorări ale ratelor dobânzilor.
Cehia se confruntă cu o creștere anemică
Economia cehă a intrat în recesiune în a doua jumătate a anului 2022. Economiștii spun că acest lucru s-a datorat în principal unei reduceri a cheltuielilor de consum, ca urmare a creșterii ratelor dobânzilor și a costurilor mai mari ale împrumuturilor. Drept urmare, banca centrală și-a redus prognoza de creștere a PIB-ului în noiembrie de la 2,3% la 2,2% pentru acest an.
Între timp, inflația prețurilor de consum a crescut la 16,2% la sfârșitul anului 2022, după ce guvernul a dezvăluit planurile sale de a plafona creșterea prețurilor la energie, stimulând astfel cheltuielile și împrumuturile și, la rândul său, reducând spațiul pentru cheltuieli pentru a stimula creșterea. Este de așteptat ca inflația să rămână ridicată în 2023, înainte de a scădea în 2024.
Banca Națională a Cehiei se așteaptă ca inflația să rămână la cote înalte, în principal din cauza efectelor asupra ofertei, inclusiv a prețurilor mai mari la energie importată și la alimente, care totuși ar trebui să scadă pe parcursul anului. Potrivit unui raport recent al băncii centrale, economia depindea în mare măsură de importurile de energie din Rusia, înainte de atacul Moscovei, lăsând Praga în căutarea disperată de furnizori alternativi.
Ungaria cea anormală
Creșterea economică puternică din Ungaria în 2022 a fost determinată de cererea internă și de o piață a forței de muncă foarte vie. Dar economia este de așteptat să încetinească în 2023, pe măsură ce cererea internă și externă scade.
ING și-a revizuit prognoza de creștere a PIB-ului pentru 2023 la 0,7%, dar a spus că orice creștere prezintă un risc inflaționist din cauza dezechilibrelor economice structurale preexistente, agravate și mai mult de o serie de șocuri, inclusiv războiul din Ucraina, care au condus la creșterea inflației, acum printre cele mai mari. în Europa la 24,5%.
ING consideră că inflația generală va atinge o rată medie de 18,5% în 2023.
Slovacia prinsă la mijloc
Economia Slovaciei s-a bâlbâit de la invadarea Ucrainei de către Rusia, chiar dacă a „surprins plăcut în al treilea trimestru”, după cum a declarat recent Lubomir Korsnak, economist-șef la UniCredit Bank din Bratislava. Cu toate acestea, este probabil să urmeze o „scurtă recesiune”, a adăugat el, după cum indică stagnarea pieței muncii.
Comisia Europeană prognozează o creștere de 0,5% în 2023 și este mult mai optimistă decât Banca Națională a Slovaciei, care vede chiar o scădere de 1% în acest an.
Fiind membră a zonei euro, Slovacia are la dispoziție mai puține mijloace pentru a lupta împotriva inflației, estimată la o medie de 13,9% în 2023. Nu poate crește cursul de schimb al propriei monede pentru a atenua prețurile de consum mai mari sau să-și stabilească propriul curs de politică monetară.
Dar, la fel ca vecinii săi din Europa Centrală și de Est, deciziile esențiale se bazează pe echilibrarea cheltuielilor pentru a stimula creșterea, în același timp cu o combatere a inflației persistente. Pentru economiile mici, deschise, prinse între vecinii mai bogați de la vest și un război la est, singura abordare viabilă este una de vigilență și flexibilitate.
Articol de Jo Harper.
