Rețeaua Europeană România în Uniunea Europeană
Related Articles
În Cluj-Napoca a fost pus la punct proiectul „Future of Work”. Această inițiativă europeană se concentrează pe trei piloni de acțiune: adaptarea programelor de învățământ, formarea antreprenorială pentru creatori și sprijinirea cartierelor cele mai defavorizate.
„Cred că automatizarea trebuie văzută ca o oportunitate, nu ca un risc. Putem crea mai multe locuri de muncă bazându-ne pe creativitatea noastră ca oameni”, spune Ovidiu Cîmpean, Project Manager Cluj, proiectul „Future of Work”.
În ultimele două decenii, Clujul a devenit unul dintre orașele cu cea mai rapidă creștere din Europa. Cu toate acestea, pentru a menține această creștere, a realizat că trebuie să reducă decalajul dintre cunoștințe și tehnologiile emergente. Se estimează că 49% din economia locală nu este la curent cu tehnologiile emergente și automatizarea.
Centrul Regional de Excelență pentru Industrii Creative și cele trei laboratoare ale sale este unul dintre primele proiecte la acest succes. Aproape 240 de studenți practică aici în fiecare zi, adaptându-și abilitățile la piață și la automatizare. Teodora tocmai și-a găsit un loc de muncă la un gigant IT IBM datorită acestui program de învățare personalizat.
„Am învățat o mulțime de tehnologii noi emergente, cum ar fi realitatea virtuală, design 3D, dezvoltarea jocurilor… Cred că în viitor vom avea o mulțime de locuri de muncă care implică inginerie și în principal tehnologie și automatizare”, spune ea.
Bugetul total al proiectului Clujului „Future of Work” este de 5,6 milioane de euro, din care 80% provine din politica europeană de coeziune, iar restul de 20% din cei 10 parteneri din sectorul public și privat.
Industria culturală și creativă este una dintre forțele motrice din Cluj.
Anadora Lupo spune, sculptor în metal, a fost unul dintre artiștii care au beneficiat de sprijin ad-hoc pentru dezvoltarea afacerii sale, datorită „antreprenorilor culturali”, una dintre componentele proiectului. Doar cinci artiști au fost aleși din 69 de candidați.
„A completat cumva nevoia de a cunoaște mai multe despre acest domeniu și nu doar în design sau expertiza noastră, ci și la nivel de socializare și antreprenoriat”, spune Lupo.
Includerea comunității de romi
Incluziunea socio-profesională este a treia axă a acestui proiect care se gândește la angajare într-o perioadă de 20 de ani. Decalajul social este vizibil la Cluj. La Pata-Rât, aproape de o groapă de gunoi, peste 2500 de oameni în condiții precare și neigienice. Însarcinat să le garanteze o calitate mai bună a vieții este Alex Fechete, un facilitator al proiectului în această așezare de romi.
„Am adus în comunitate ca două containere cu dușuri și, de asemenea, le-am adus internetul în comunitate, astfel încât să își poată căuta locuri de muncă. De asemenea, am reușit să aducem un autobuz pentru șase luni, așa că accesul la muncă, este mai ușor de făcut.”
