Se estimează că economia României se va extinde cu 2,2% real în 2023, a declarat Comisia Europeană (CE), revizuind în scădere prognoza din luna mai pentru o creștere de 3,2%.
Decelerația prevăzută de la o creștere a produsului intern brut (PIB) real de 4,6% în 2022 este de așteptat să fie determinată de inflația ridicată și constrângerea acesteia asupra veniturilor disponibile, condiții financiare stricte și cerere externă mai scăzută, a declarat Comisia în Prognoza Economică.
Vânzările cu amănuntul și serviciile și-au pierdut avânt în 2023, în timp ce producția industrială s-a deteriorat și mai mult. Condițiile stricte de finanțare, cuplate cu dezinflația relativ lentă și creșterea redusă a partenerilor comerciali reduc producția României, în timp ce creșterile robuste ale salariilor și pensiilor sunt considerate a stimula consumul privat, care se așteaptă să rămână pozitiv în acest an.
De asemenea, Comisia și-a redus proiecția privind creșterea economică a României în 2024 la 3,1%, de la 3,5% în prognoza anterioară. În 2025, se preconizează că creșterea PIB-ului real se va accelera în continuare la 3,4%, deoarece creșterile solide ale venitului real disponibil, un impact diminuat de la creșterile anterioare ale dobânzilor și consumul și investițiile publice rezistente se consideră că vor stimula economia.
Prețurile mai scăzute ale energiei sunt de așteptat să declanșeze o scădere lentă a inflației IAPC (Indice armonizat al prețurilor de consum), de la aproximativ 12% în medie în 2022, la 9,8% în 2023. Se consideră că inflația de bază va rămâne constantă și peste inflația generală în 2023 , în timp ce IAPC mediu este programat să scadă la 5,9% și 3,4% în 2024 și, respectiv, 2025.
Comisia a estimat un deficit public general de 6,3% în 2023, care se va reduce la 5,3% în 2024 și 5,1% în 2025, deoarece măsurile de consolidare fiscală urmează să fie implementate în ianuarie anul viitor.
Datoria publică generală este de așteptat să crească de la 47,2% din PIB în 2022 la 50,5% în 2025, reflectând deficitele ridicate în curs și creșterea mai lentă a PIB-ului nominal în anii următori. Riscurile la adresa perspectivelor fiscale sunt înclinate spre scădere, în timp ce perspectiva unei creșteri mai scăzute a PIB-ului și a presiunilor în creștere asupra salariilor publice ar putea duce la deficite publice mai mari.
Producția economică a României este de așteptat să crească cu 2% în 2023, au declarat analiștii din Ministerul Finanțelor la începutul acestei luni, scăzând prognoza pentru luna august pentru o creștere de 2,8%. Pentru 2024, Ministerul de Finanțe și-a redus proiecția anterioară de creștere de 4,2% la 3,4%, conturând o perspectivă puțin mai optimistă decât Comisia Europeană.