Rețeaua Europeană România în Uniunea Europeană
Related Articles
Europa are nevoie ca firmele sale industriale să economisească energie pe fondul creșterii costurilor și al scăderii aprovizionării, iar acest lucru se întâmplă: cererea de gaze naturale și energie electrică a scăzut în ultimul trimestru.
Este mult prea devreme să ne bucurăm, totuși. Scăderea nu se datorează doar faptului că marile companii industriale refuză termostatele, ci închid și fabrici care s-ar putea să nu se mai redeschidă niciodată.
Și, în timp ce consumul mai scăzut de energie ajută Europa să depășească criza declanșată de războiul Rusiei din Ucraina și de reducerile de aprovizionare de la Moscova, directori, economiști și grupuri industriale avertizează că baza sa industrială ar putea ajunge să fie grav slăbită dacă costurile ridicate ale energiei persistă.
Industriile consumatoare de energie, cum ar fi aluminiul, îngrășămintele și produsele chimice sunt expuse riscului ca firmele să-și mute permanent producția în locații în care abundă energie ieftină, cum ar fi Statele Unite.
Chiar dacă un octombrie neobișnuit de cald și previziunile unei ierni blânde au contribuit la scăderea prețurilor, gazele naturale din Statele Unite costă încă aproximativ o cincime din ce plătesc companiile în Europa.
„Multe companii tocmai renunță la producție”, a declarat Patrick Lammers, membru al consiliului de administrație al E.ON (EONGn.DE), la o conferință la Londra luna trecută. „Ei cer de fapt distrugerea”.
Activitatea de producție din zona euro a atins luna aceasta cel mai slab nivel din mai 2020, semnalând că Europa se îndreaptă către o recesiune.
Agenția Internațională pentru Energie estimează că cererea europeană de gaze industriale a scăzut cu 25% în al treilea trimestru față de un an mai devreme. Analiştii spun că în spatele scăderii se află închiderile pe scară largă, deoarece numai câştigurile de eficienţă nu ar produce astfel de economii.
„Facem tot ce putem pentru a preveni o reducere a activității industriale”, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene într-un e-mail.
Dar un sondaj publicat miercuri a arătat că companiile industriale din Germania, își reduc deja activitatea din cauza costurilor energetice.
Mai mult de o afacere din patru din sectorul chimic și 16% din sectorul auto au declarat că sunt forțate să reducă producția, a arătat un sondaj efectuat de Camerele de Comerț și Industrie Germane (DIHK) care reprezintă 24.000 de întreprinderi. Mai mult, 17% dintre companiile din sectorul auto au declarat că intenționează să mute o parte din producție în străinătate.
„Efectele sunt clar vizibile: producătorii de bunuri intermediare consumatoare de energie reduc producția”, a declarat directorul general al DIHK, Martin Wansleben, referindu-se la semifabricate critice, cum ar fi substanțele chimice și metalele.
Industria europeană a mutat producția în locații cu forță de muncă mai ieftină și alte costuri mai mici de zeci de ani, dar criza energetică accelerează exodul, au spus analiștii.
„Dacă prețurile energiei rămân atât de ridicate încât o parte a industriei europene devine necompetitivă din punct de vedere structural, fabricile se vor închide și se vor muta în SUA, unde există o abundență de energie de șist ieftină”, a declarat Daniel Kral, economist senior la Oxford Economics.
De exemplu, producția de aluminiu primar din UE s-a redus la jumătate, cu un milion de tone, în ultimul an.
Cifrele comerciale compilate de Reuters arată că toate cele nouă topitorii de zinc din blocul comunitar au redus sau au oprit producția, care a fost înlocuită cu importuri din China, Kazahstan, Turcia și Rusia.
Redeschiderea unei topitorii de aluminiu costă până la 400 de milioane de euro (394 de milioane de dolari) și este puțin probabilă având în vedere perspectivele economice incerte ale Europei, a declarat Chris Heron de la asociația industrială Eurometaux.
„Din punct de vedere istoric, atunci când au loc aceste închideri temporare, închiderile permanente vin ca o consecință”, a adăugat el.
Eforturile occidentale de a asigura aprovizionarea nu doar pentru energie, ci și pentru mineralele cheie utilizate în vehiculele electrice și infrastructura regenerabilă sunt, de asemenea, riscate din cauza prețurilor ridicate la energie.
Se așteaptă ca Bruxelles să propună o nouă legislație la începutul anului viitor – Actul european al materiilor prime critice – pentru a acumula rezerve de minerale indispensabile în tranziția către economia verde, cum ar fi litiu, bauxită, nichel și pământuri rare.
Dar fără mai multă energie regenerabilă și costuri mai mici, este puțin probabil ca firmele să investească în Europa, a avertizat Emanuele Manigrassi, senior manager pentru climă și energie la European Aluminium.
Exemplele de eroziune industrială se adună. Europa a devenit un importator net de substanțe chimice pentru prima dată în acest an, potrivit Cefic, Consiliul European al Industriei Chimice.
Mai mult de jumătate din producția europeană de amoniac, un ingredient cheie în îngrășăminte, s-a închis și a fost înlocuită cu importuri, potrivit Asociației Internaționale a Îngrășămintelor.
Producătorul norvegian de îngrășăminte Yara (YAR.OL) utilizează aproximativ două treimi din capacitatea sa europeană de producție de amoniac.
„Urmărim îndeaproape situația de pe piața gazelor și facem planuri de urgență”, a declarat directorul general Svein Tore Holsether pentru Reuters prin e-mail.
Săptămâna trecută, cel mai mare grup chimic din lume BASF (BASFn.DE) a pus un semn de întrebare când a venit vorba de deschiderea de noi fabrici în Europa.
Compania a avertizat, de asemenea, că va trebui să închidă producția la locația sa principală din Ludwigshafen – cel mai mare consumator de energie industrială din Germania – dacă rezervele de gaze scad sub jumătate din nevoile sale.
Unele firme, inclusiv producătorul german de fibre de vâscoză Kelheim Fibres, care furnizează produse pentru Procter & Gamble (PG.N), caută alte surse de energie. Anul acesta, compania germană a redus producția de două ori la fabrica sa din Bavaria.
„De la 1 ianuarie, vom putea trece la petrol”, a spus directorul companiei Wolfgang Ott, în timp ce compania solicită ajutor guvernamental pentru a amortiza costurile cu energie. Se gândește chiar la un proiect solar de 2 megawați.
În Grecia, Selected Textiles, un mic producător de fire de bumbac, a redus producția, deoarece comenzile în principal din nordul Europei au scăzut.
La fabrica sa din Farsala, centrul Greciei, CEO Apostolos Dontas a estimat că producția va scădea cu 30% în acest an.
„Vedem că clienții noștri (…) sunt serios îngrijorați dacă va exista un consum echivalent de produse finite în Europa și dacă producătorii din nordul Europei vor avea ei înșiși acces la gaze naturale”, a declarat el pentru Reuters.
Tata Chemicals (TTCH.NS), care funcționează de obicei pe un plan de cinci ani, lucrează acum trimestrial, a declarat directorul său pentru Europa, Martin Ashcroft.
„Dacă aceasta este o schimbare structurală și prețurile gazelor rămân ridicate timp de trei sau patru ani, riscul real este că investițiile din industrie vor fi direcționate în altă parte către locuri cu prețuri mai mici la energie”, a adăugat Ashcroft.
Articol de Clara Denina și Sarah McFarlane pentru Reuters.
