Rețeaua Europeană România în Uniunea Europeană
Related Articles
Cetăţenii europeni ar fi putut pierde cu aproape 3.000 de euro pe an din cauza măsurilor de austeritate implementate de guvernele UE de la criza financiară din 2007, a susţinut un nou raport.
Studiul New Economics Foundation (NEF) și Finance Watch publicat vineri a susținut, de asemenea, că țările UE ar fi putut cheltui cu până la 1.000 de euro mai mult anual de persoană pentru servicii publice dacă s-ar fi aplicat reduceri mai puțin dure.
Vestea vine într-un moment în care statele UE strâng niveluri de datorii nemaivăzute, pentru a atenua pandemia COVID-19 și efectele războiului din Ucraina.
Frank Van Lerven, lider de program al macroeconomiei la NEF, a declarat că măsurile de austeritate au fost un eșec.
„Ultimul deceniu de politici de austeritate a afectat economiile europene și a împiedicat îmbunătățirea standardului nostru de viață”, a spus Van Lerven.
Comisia Europeană va prezenta miercurea viitoare planuri privind noile sale orientări fiscale, odată ce suspendarea Pactului de Stabilitate și Creștere va fi încheiată la sfârșitul anului 2023.
În acest moment, propunerile sunt ținute secrete, dar pentru Sebastian Mang, un ofițer superior de campanie la NEF, regulile de cheltuieli trebuie să fie relaxate în viitor.
„În mijlocul crizei COVID-19, Comisia Europeană a fost autorizată să împrumute de pe piețele financiare pentru prima dată pentru a-și finanța răspunsul”, a declarat Mang pentru Euronews.
„Dar, în loc să se bazeze pe răspunsuri ad-hoc la fiecare nouă criză, ceea ce are nevoie Europa după 2024 este o abordare pe termen lung, potrivită scopului. Economia de austeritate a fost un experiment eșuat. Nivelurile scăzute de creștere a produsului intern brut (PIB) au condus la o scădere a aporturilor de impozite pentru guverne, crescând datoria guvernamentală.
„Guvernele naționale ar trebui să fie împuternicite să investească în servicii publice, cum ar fi sănătatea și educația și în reducerea emisiilor de carbon. La rândul său, Comisia Europeană ar trebui să fie echipată pentru a sprijini cheltuielile naționale prin împrumuturi europene.”
Nestoras, pe de altă parte, a spus că trebuie găsit un echilibru atunci când vine vorba de regulile fiscale ale UE.
„Trebuie să găsim echilibrul potrivit în aceste lucruri”, a spus el pentru Euronews. „Adevărata politică este găsirea echilibrului potrivit, a raportului de aur între forțele opuse, forțele politice și ideologice opuse. Am încredere că sistemul pe care l-am creat în Europa va găsi un compromis între cei doi.”
Studiul NEF și Finance Watch susține, de asemenea, că țările care au urmărit o mai mare austeritate și reduceri ale cheltuielilor publice, cum ar fi Grecia și Italia, de fapt, au ajuns la niveluri mai ridicate ale datoriei publice.
S-au constatat disparități și în impactul măsurilor avute asupra venitului disponibil. Salariile germane au scăzut doar cu 1% față de înainte de criza financiară, în timp ce în Irlanda și Spania, unele dintre cele mai afectate țări, veniturile medii au scăzut cu 29% și 25%.
Berlinul, cunoscut drept unul dintre cele mai frugale state membre ale UE, a fost principalul susținător al austerității și al reducerilor la acea vreme.
Recent, a reușit să-și permită un pachet de ajutor de 200 de miliarde de euro pentru a ajuta cetățenii și întreprinderile germane să treacă prin criza energetică actuală, spre supărarea altor state membre care nu își pot permite să facă acest lucru pe o scară atât de mare.
Sondajele incluse în raport au arătat că 70% dintre oameni sunt îngrijorați de ceea ce s-ar putea întâmpla dacă austeritatea este reintrodusă. În același timp, 70% dintre respondenți au raportat și îngrijorați cu privire la creșterea datoriei publice.
Cu toate acestea, un lucru despre care oamenii au întrebat erau siguri a fost necesitatea de a investi în continuare în servicii publice vitale precum educația, sănătatea și asistența socială.
