Rețeaua Europeană România în Uniunea Europeană
Related Articles
“România ar putea prelua de 8 ori mai multe cereale din Ucraina, dar are nevoie de mai mulți mecanici, de mai multe locomotive si vagoane și de mai multe boghiuri, pentru a putea adapta vagoanele ucrainene la ecartamentul liniilor din România. Dar e nevoie de schimbarea gândirii autorităților statului”, spune Gruia Stoica, președintele fondator al Grupului Grampet, citat de Curs de Guvernare.
„S-ar putea transporta maximum 360.000 tone pe lună sau 4,3 milioane de tone de cereale pe an”, spune Gruia Stoica. Pentru asta este nevoie de alocarea rapidă de „resurse în punctele de frontieră cele mai importante, în relația cu Ucraina: Halmeu și Vadu Siret și în relația cu Republica Moldova, la Cristești”.
În punctele de frontieră cu Ucraina de la Halmeu și Vadu Siret ar trebui construite cele dintâi terminale modale, ca și în portul Constanța, care a devenit foarte aglomerat și în punctele strategice din sudul și vestul țării.
„Primul lucru de la care trebuie să pornim este adevărul: România nu a fost pregătită pentru această oportunitate, iar până în anul 2022, traficul feroviar de cereale dintre Ucraina și România nu exista”, a declarat Gruia Stoica.
România nu are un plan național de optimizare a transportului feroviar în contextul suprapunerii exporturilor de cereale din Ucraina peste producția din România.
Operatorii de transport feroviari au solicitat, prin Organizația Patronală a Societăților Private din România să discute, cu premierul ministrul Transporturilor si cu ministrul Agriculturii, eventualele soluții, dar până acum nu s-a reușit stabilirea unei întâlniri, mai scris Curs de Guvernare.
Peste 80% din întreaga rețea de cale ferată „are scadența la reînnoire” și există sute de restricții de viteză. Cantitățile transportate pot crește, „în urma investițiilor pe care le planificăm, însă, este important și aportul statului român, care poate susține aceste eforturi atât la nivel de infrastructură (finalizarea investițiilor in Portul Constanta si Portul Galați), la nivel operațional (prioritizarea transporturilor din Ucraina pe rețeaua feroviară), dar și pe piața muncii (prin liberalizarea școlilor de mecanici, care ne va oferi posibilitatea să aducem oameni noi în această meserie)”, spune Gruia Stoica.
Președintele Grampet propune “o schimbare a modelului de gândire din partea Administratorului de Infrastructură, pe modelul SUA, în care transportul de marfă este prioritar, pentru că ajută la dezvoltarea economică a țării, ar ajuta la creșterea vitezei de circulație pentru trenurile de marfă”. În România, trenurile de călători au prioritate în fața trenurilor de marfă. Scăderea vitezei comerciale a operatorilor de transport de marfă înseamnă „un rulaj mai slab al locomotivelor, vagoanelor si mecanicilor”.
Ordinea măsurilor pentru rezolvarea problemelor începe cu revizuirea normelor legislative, a instrucțiunilor, a ordinelor și dispozițiilor de la CFR SA, AFER și ASFR și aducerea lor la realitățile actuale ale rețelei feroviare, potrivit lui Stoica.
„În prezent, operăm în baza unor dispoziții vechi de peste 30 de ani, care nu mai corespund cu situația actuală, însă autoritățile statului întârzie să opereze modificările necesare”. În opinia președintelui Grampet sunt necesare: redeschiderea liniilor de triaj si acumulare, care au fost închise in urma „modernizării” anumitor secțiuni feroviare, creșterea tonajelor pe osii de la 20 de tone la 22,5 tone, trasarea trenurilor de marfă la o viteză mai mare (în Ungaria, pe aceeași infrastructură ca în România, trenurile se trasează la viteze cu 35% mai mari), eliminarea obligativității ca un mecanic instructor să dețină diploma de Bacalaureat, redeschiderea școlilor profesionale cu profil tehnic.
Gruia Stoica propune și o strategie pe termen lung, care să încurajeze transportul feroviar de marfă și care să “repare inechitățile” dintre taxarea transportului feroviar și, respectiv, a transportului rutier de mărfuri.
“Se impun măsuri de ajutor de stat pentru achiziționarea de locomotive și vagoane, precum și negocieri cu Comisia Europeană în privința alocării unor fonduri europene și pentru transportatorii de marfă, nu doar pentru cei de călători”, spune președintele Grampet. „Anul 2022 este anul deciziilor, urmând ca 2023 să fie anul dezvoltării și al consolidării. La momentul aderării Grupului Grampet la Ruta Internațională de Transport TransCaspica (TITR), am spus ca România are potențialul de a deveni un hub logistic de transport care să facă legătura dintre Est și Vest. De altfel, proiectul nostru se numește „România, Poarta de Est a Comunității Europene pentru Orientul Apropiat și Orientul Îndepărtat. Contextul actual poate reprezenta catalizatorul acestei tranziții, dacă vom ști sa acționăm și să ne mobilizăm corespunzător, mediul economic și autoritățile române deopotrivă”, a mai subliniat Gruia Stoica.
Grampet deține 30% din piața românească de transport feroviar de marfă și operează și în mai multe state europene.
