fbpx

Au eșuat sancțiunile contra Rusiei?

Sancțiunile reprezintă principala armă a Occidentului în lupta contra lui Vladimir Putin, dar apar semne că economia și sistemul financiar rusesc se descurcă mult mai bine decât se anticipa. Deja rubla s-a întors la valoarea de dinainte de război, iar Rusia a fost capabilă să își plătească datoriile, cu doar niște mici inconveniente. La o privire mai atentă ni se relevă însă că sancțiunile au avut un efect puternic, iar Rusia pierde atât războiul economic cât și cel militar.

Să luăm rubla, de pildă. Abilitatea monedei rusești de a-și reveni reflectă faptul că importurile au scăzut mai mult decât exporturile, pe măsură ce consumatorii și companiile rusești și-au tăiat din cheltuieli. Asta înseamnă că există mai puțină cerere pentru monedă străină decât pentru rublă.

Banca centrală a susținut la rândul ei rubla, dar măsurile luate nu vor dura foarte mult. Intervenția obișnuită în piață – adică vânzarea din activele pe care ea le deține pentru a cumpăra ruble – a ajutat. La fel și insistența autorităților ca firmele străine care cumpără mărfuri din Rusia să plătească în ruble, asigurându-se în felul acesta că există cerere pentru ruble.

Legarea rublei de aur a ajutat și ea; a încurajat anumite speculații prin care oamenii au vândut aur pentru ruble, formând un standard monetar aur, și susținând astfel moneda.

Dar toate aceste măsuri au creat iluzia unei monede care se întărește pentru moment; atâta tot: este o balanță în care un surplus de plăți cauzat de o scădere a cererii interne reprezintă o victorie ce nu va dura.

Cum rămâne cu dobânzile care au fost lăsate în jos de la 20% la 14%? Din nou, nici ele nu oferă un tablou complet: dobânzile sunt încă mai mari decât erau la începutul războiului (8,5%) iar inflația a crescut. Sancțiunile au creat o înăsprire a condițiilor financiare, care se reflectă în prețurile acțiunilor; principalul indice bursier de la Moscova a pierdut între un sfert și o treime din valoare, de la începutul lui februarie.

Sunt vești și mai rele pentru ruși: banca centrală rusă se așteaptă la o inflație între 18 și 23%, iar economia va scădea între 8 și 10%. Aceste date sunt întărite de cercetările privind mediul de afaceri. Angajările au scăzut la rândul lor.

Ce-i drept, economia Rusiei nu se prăbușește, așa cum ar vrea unii. Dar ar fi o greșeală în a crede că lucrurile arată foarte bine. Rusia este o țară întină, relativ autosuficientă în multe privințe, inclusiv hrană și energie. Chiar și în domeniile în care se bazează pe Occident, în special în servicii profesionale, acestea sunt furnizate de entități legate distincte care operează în interiorul țării. Asta înseamnă că estimările privind implozia economiei Rusiei au fost exagerate.

De asemenea, există limite cu privire la eficiența sancțiunilor occidentale privind exporturile de energie ale Rusiei. SUA și Marea Britanie nu depind foarte tare de petrolul și gazul rus, dar este nerealist să te aștepți ca alții, în special Italia și Germania, să închidă linia de comunicație.

Și chiar așa, orice altceva decât sancțiuni totale ar putea fi în avantajul lui Putin, deoarece ar ridica prețurile la petrol și gaz, iar Rusia poate încă vinde către țări ca India și China.

Trebuie să ne reamintim că războiul din Ucraina nu este vina majorității rușilor, 144 de milioane, tineri și bătrâni. Nu e evidenta că lui Putin îi pasă de ei. Economia rusească a fost sub așteptări de mai mulți ani, în parte din cauza sancțiunilor rezultate din anexarea Crimeei.

Pare să existe o prejudecată răspândită în Occident că e „moral greșit” să continui să faci afaceri în Rusia. Dar e ușor să ne gândim la excepții. Ar fi lumea gata să oprească livrarea de medicamente? A-i ținti pe cei bogați și puternici, inclusiv oligarhi și figuri importante din aparatul de stat, are sens, inclusiv dintr-o perspectivă etică.

Trebuie să ne reamintim că sancțiunile financiare și economice nu sunt singura armă cu care poate fi învins Putin. Poate cel mai eficient e să ne asigurăm că Putin pierde războiul din Ucraina. Ceea ce pare să se întâmple. Majoritatea meritului aparține ucrainienilor. Dar e clar că armamentul și informațiile primite din Occident i-au ajutat.

Așa numita putere „soft” a jucat și ea un rol. Boicoturile culturale și sportive au un impact dincolo de calculele economice. A face din Rusia un stat paria subminează moralul și îi face pe cei talentați să plece din țară.

Pe scurt, sunt mai multe lucruri care s-ar putea face pentru a înăspri sancțiunile asupra Rusiei, inclusiv la nivel financiar, dar și prin diversificarea mai rapidă a surselor de energie și mărfuri. Dar senzația mea este că Apusul a reușit până acum să țintească așa cum trebuie, cel puțin pentru moment.

Combinația dintre sprijinul militar pentru Ucraina, sancțiunile existente și „puterea soft” merg mai bine decât se crede. Trebuie să avem în vedere și victimele colaterale atât în Occident cât și în Rusia, în cazul în care sancțiunile merg prea departe.

Rezistența Rusiei nu dovedește că sancțiunile nu funcționează. Și nici nu ar trebuie văzute ca o invitație de a-i plesni pe ruși – dintre care mulți se opun războiului – cu măsuri ce le-ar face viața și mai grea.

Articol de Julian Jessop pentru The Spectator.

Despre Marius Giurgea

Verificați și

Ucraina caută țapi ispășitori în România

Legislația, promovată de experții ucraineni și adoptată de guvernul de la Kiev, de interzicere a …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.