Rețeaua Europeană România în Uniunea Europeană
Related Articles
Consecința întâlnirii dintre reprezentații celor mai importante trei bănci centrale ale lumii a fost decizia de a înăspri condițiile monetare într-o măsură mult mai mare decât era așteptat de piețe.
După cum a dat deja semnalul, Rezerva Federală își va încetini programul de relaxare cantitativă în următoarele luni și îl va încheia până în martie. Acest lucru va deschide calea unor majorări de politică monetară care urmează să intre în funcțiune deja la începutul verii.
FED a semnalat o politică agresivă de creștere a dobânzilor pentru următorii ani, până în 2024, când rata ar urma să ajungă la 2,125%. Este mult mai mult decât se așteptau piețele. Contractele futures vedeau rata de dobândă de politică monetară ajungând la 1,5% sau la 1,625% până la sfârșitul lui 2024. Între timp, Banca Angliei a surprins piețele cu o ridicare a dobânzii de politică monetară cu 0,15 puncte procentuale, la 0,25%, decizie luată săptămâna trecută. În fine, BCE a venit la rândul ei cu un plan mult mai ambițios de reducere a lichidităților din piață.
Toate aceste decizii au fost luate pe fundalul în care economia mondială anticipează un recul în anul ce vine din cauza noii variante de Covid-19, Omicron, care s-a dovedit extrem de contagioasă. Această nouă variantă a determinat țările europene să reintroducă restricții care afectează activitatea economică. În aceste condiții, băncile centrale iau cu greu decizia de a retrage stimulul monetar.
Totuși, bancherii centrali sunt din ce în ce mai îngrijorați de faptul că această creștere rapidă a inflației se dovedește mult mai agresivă și persistentă decât se anticipa. FED estimează că inflația va ajunge în acest trimestru la 4,4% comparativ cu 3,7% în trimestrul anterior, cu mult deasupra țintei sale de 2%. Pentru anul care vine, banca centrală americană anticipează o inflație de 2,7%.
Între timp, Banca Angliei, care doar ce a văzut luna trecută inflația ajungând la 5%, se confruntă acum cu o inflație de 6%. În sfârșit, BCE prognozează că inflația va avea o medie de 3,2% anul viitor, aproape dublu față de estimarea de 1,7% făcută în septembrie.
Totuși, piețele au reacționat bine la anunțurile făcute de băncile centrale, fără să se înregistreze o scădere abruptă pentru obligațiuni, acțiuni sau monede. Bursele rămân la un nivel înalt, în timp ce bondurile sunt aproape de minimul istoric. Poate că au o viziune mai optimistă decât băncile centrale și se așteaptă ca aceste politici restrictive să se dovedească a fi de scurtă durată.
Pe de altă parte, autoritățile monetare sunt în mod clar îngrijorate deoarece există un risc hiperinflaționist în economii, piața muncii devenind din ce în ce mai problematică, iar salariile crescând rapid. Mai mult, cererea excede capacitatea de producție, în contextul unui avans al economisirii, dar trebuie ținut cont și de problemele de pe lanțul de aprovizionare. Așadar, riscurile inflaționiste sunt mai mult decât evidente.
Ratele de dobândă de politică monetară încep să crească, dar la fel de importantă este abandonarea politicilor de relaxare cantitativă, prin care băncile centrale cumpără titluri de stat. Această măsură a injectat o cantitate enormă de lichiditate în piață, în ultimii doi ani. Totuși, începem să vedem o volatilitate mai mare și mai puțină lichiditate în piață. Aceste episoade s-ar putea dovedi mult mai pronunțate în contextul unor politici monetare mai restrictive.
Una peste alta, anul 2022 se anunță un an foarte complicat pentru piețele financiare.
Articol de Oliver Mangan.
