Rețeaua Europeană România în Uniunea Europeană
Related Articles
Comisia Europeană a anunțat miercuri, 15 decembrie, că imobilele noi și cele renovate vor trebui să fie echipate cu puncte de încărcare pentru mașinile electrice sau să prevadă infrastructura necesară instalării lor. Măsură este gândită, bineînțeles, să încurajeze și să faciliteze introducerea pe piață a mașinilor electrice.
Potrivit Comisarului European pentru Pactul Verde, Frans Timmermans, „această propunere va furniza soluții reale. Va duce la sfârșitul sărăciei energetice și va încheia ciclul de subvenționare a consumului de energie, prin care se irosesc o mulțime de bani pe o problemă, fără însă a o rezolva”.
Comisia Europeană impune și tranziția verde a clădirilor deoarece 40% din energia consumată în blocurile de locuințe este responsabilă de 36% din emisiile de gaz de seră. În acest sens, instituția a înaintat o serie de inițiative pentru îmbunătăți eficiența energetică a clădirilor, printre care se numără și interzicerea, până în 2040, a hidrocarburilor din încălzire. De asemenea, clădirile cu o calitate energetică îndoielnică – cele care primesc certificatul „G” – vor trebui să fie renovate până în 2030.
Revenind la amenajarea stațiilor de încărcare pentru mașinile electrice, clădirile existente care au 20 de locuri de parcare vor trebui să dețină, până în 2027, un punct de încărcare la fiecare 10 locuri de parcare.
Chiar și cu aceste noi prevederi, care vin la capătul multor altora luate în aceeași direcție, și anume a facilitării accesului mașinilor electrice și a cvasiinterzicerii celor clasice, ONG-urile ecologiste nu sunt mulțumite. „Aceste măsuri înseamnă că în practică dreptul de a-ți încărca mașina rămâne ceva teoretic, având în vedere rata mică de renovare a clădirilor din UE”.
Totuși, Comisia Europeană a avansat și un plan de renovare a clădirilor până în 2030, estimat la 2,75 trilioane de euro, ceea ce ar face din acest proiect cea mai mare investiție climatică.
În același act privind Performanța Energetică a Imobilelor, Comisia Europeană reglementează obligativitatea spațiilor de parcare pentru biciclete în toate clădirile noi și cele renovate din Uniunea Europeană. Măsura a fost aplaudată de organizațiile bicicliștilor europeni ca un pas înainte spre un viitor cu emisii zero, din moment ce „clădirile și transporturile sunt responsabile pentru mai bine de 60% din emisiile de gaz de seă ale Europei”. În acest moment, conform Federației Europene a Cicliștilor doar șase state europene au introdus o cotă minimă a locurilor de parcare pentru bicicliști.
Pe cât de frumos și verde sună toate aceste planuri, ele fac mai mult decât să ascundă o realitate sumbră. Și anume că în acest moment, Europa nu poate face tranziția spre energia verde, oricât de multe investiții și angajamente ar anunța Bruxellesul, fără a nu risca un colaps al energiei de proporții. Cum UE depinde în proporție de 40% de gazele rusești, iar energia verde nu poate compensa nicidecum măcar capacitățile energetice tradiționale închise recent (păcură, cărbune, energie atomică) rămâne un mister de nedeslușit cum se va putea face această trecere. Situația de pe piața energiei rămâne în continuare inflamată, ba are toate șansele să se inflameze și mai mult, pe fondul tensiunilor dintre Rusia și Uniunea Europeană vis-a-vis de proiectul North Stream 2, în timp ce perspectiva unei ierni mai dure ar arunca în aer prețurile și așa extrem de mari.
La tot acest tablou deloc încurajator trebuie adăugate anumite avertismente venite chiar din partea producătorilor de mașini. Într-un interviu recent, președintele grupului Stellantis, Carlos Tavares, afirma că presiunea pusă pe companiile auto de a trece exclusiv pe modele electrice ar putea pune în pericol atât locurile de muncă dar și calitatea vehiculelor produse.
„S-a decis să se impună electrificarea industriei auto ceea ce aduce costuri mai mari cu 50% față de o mașină convențională. Nu putem transfera 50% din cost către clientul final deoarece majoritatea celor din clasa de mijloc nu își vor putea permite să plătească”, a declarat directorul companiei aflate între primele zece din lume.
De asemenea, o altă problemă ignorată de autorități o reprezintă energia necesară pentru funcționarea acestor mașini. Este greu de imaginat de unde ar putea proveni energia necesară pentru zeci de milioane de mașini. În Marea Britanie, de pildă, producția de electricitate a fost în 2018 de 333 de terawați, dintre care aproape nimic nu s-a îndreptat spre mașinile electrice. Dacă s-ar renunța la mașinile pe combustibili tradiționali, iar acestea ar fi înlocuite cu vehicule electrice, atunci Marea Britanie ar trebui să producă sau să importe în plus 343 terawați. Cu alte cuvinte, pentru a electrifica mașinile din Anglia până în 2050 ar însemna ca țara să-și dubleze capacitatea de producție în următorii 30 de ani, un deziderat cvasiimposibil.
În aceeași ordine de idei, infrastructura centrelor de reîncărcare pentru baterii este o problemă suplimentară, spinoasă și de neocolit. Benzinăriile pot fi construite oriunde, ușor și ieftin, deoarece nu necesită decât îngroparea unui container și umplerea lui din când în când cu combustibil. Pe de altă parte, centrele de reîncărcare au nevoie de rețele cu foarte multe cabluri grele care să lege încărcătorul de sursa de electricitate, care trebuie să transmită direct și continuu. Asta dacă nu există o cale de a genera un volum considerabil de energie la fața locului, iar panourile solare nu pot face asta.
Așadar, în pofida retoricii și a năzuințelor înalte, viitorul mașinilor electrice și al bicicletelor omniprezente maschează o dramă care se prefigurează cu tot mai multă claritate.
