Economia europeană își revine mai repede decât se aștepta conform cifrelor publicate de Comisia Europeană în buletinul său de prognoză pentru toamnă. Totuși, Comisia avertizează că înmulțirea cazurilor de Covid-19 mărește riscul unei încetiniri a acestei tendințe.
Anul acesta, Franța, Irlanda, Italia, Grecia și Cipru plus un număr de alte țări din zona central Europeană și baltică vor cunoaște o creștere economică de 6%. Este o revenire puternică. În următorii doi ani vor fi țări unde creșterea își va reveni, precum Polonia și alte țări din zona Europei centrale, dar vor fi de asemenea și alte țări unde această creștere va încetini, Belgia și Olanda fiind doar două exemple.
Este un fenomen interesant deoarece țările din sudul Europei și altele din Europa Centrală și zona Baltică au fost lovite puternic de pandemie și erau vulnerabile din punct de vedere economic, deoarece aveau foarte multe companii îndatorate. De aici rezultă că pe măsură ce măsurile de sprijin dispar, aceste țări vor avea un număr important de companii în faliment, ceea ce va afecta capacitatea lor de a-și reveni.
Și într-adevăr, țări ca Spania, Grecia, Portugalia și Cipru au fost lovite puternic, deoarece economiile lor se bazează din plin pe domenii precum serviciile care au fost afectate imediat în timpul pandemiei și care nu aveau o poziție foarte stabilă la începutul crizei.
Totuși, prognozele Comisiei Europene arată că aceste vulnerabilități vor influența dinamica economică. Oarecum asemănător, țările din nordul Europei, care par mai puțin vulnerabile, nu o vor duce neapărat mai bine în următorii trei ani. Țările care au cunoscut o scădere importantă a PIB-ului în timpul crizei covid acum experimentează o revenit mai puternică.
În ceea ce privește inflația se poate observa un clivaj nord-sud. Nordul va cunoaște presiuni inflaționiste în acești ani, dar cel mai probabil și în următorii doi ani. Economiile baltice și Slovacia vor trece prin același fenomen. Țările din sudul Europei dar și Franța nu vor cunoaște niciun fel de presiuni inflaționiste pentru următorii trei ani, urmând a se situa sub ținta de inflație de 2%.
În afara zonei euro, Polonia, România și Ungaria vor avea o inflație de aproximativ 5%. Aproape toate țările din zona Europei centrale și zona baltică vor avea inflație mare anul acesta și anul următor înainte ca inflația să scadă.
Țările scandinave nu vor avea presiuni inflaționiste semnificative în acest an, indiferent dacă sunt sau nu în zona euro.
Este un fapt încurajator că acele țări lovite puternic în timpul crizei financiare, și-au revenit încetul cu încetul, iar acum sunt capabile să absoarbă șocul mult mai rapid și să se întoarcă la o perioadă de creștere precum cea de dinainte de pandemie. Fără îndoială că a contat și politica monetară și financiară, atât sub forma banilor ieftini oferiți de Banca Central Europeană, cât și datorită diverselor programe, inclusiv Fondul de Redresare și Reziliență.
Un risc suplimentar atât asupra inflației cât și a creșterii economice îl reprezintă prețurile la energie care pot determina o creștere în cascadă a prețurile, având drept consecință costuri și salarii mai mari. În prezent, costurile la energie sunt responsabile pentru aproximativ jumătate din inflația din zona euro. Dacă aceste prețuri sau altele mai mari vor persista, vom vedea presiuni inflaționiste puternice.
Articol de Maria Demertzis pentru brueghel.com