Rețeaua Europeană România în Uniunea Europeană
Related Articles
Recent, în mai multe supermarketuri din județele Timiș și Sibiu au apărut afișe prin care se anunța limitarea cumpărăturilor la produse de bază precum făina, zahărul sau uleiul. Explicația reprezentanților a fost aceea că se dorește evitarea unor situații precum cele din anii precedenți în care s-au înregistrat creșteri la unele produse cu 500%, o situație „imposibil de gestionat” conform acelorași surse.
„Cumpărătorul vine în magazin și nu găsește ce-I trebuie, dacă nu găsește ce-i trebuie se sperie și dintr-o data te trezești cu o panică, de multe ori nejustificată. Pentru că anii trecuți după ce ne-am dat peste cap și am luat de nu ne-a mai ajuns, o cerere de 500% eu n-am mai întâlnit, în cele din urmă oamenii s-au lămurit că nu este chiar așa cum au crezut și au început să vină să ne roage să le cumpărăm marfa înapoi. Mulți și-au făcut provizii de neimaginat gândindu-se la speculă și avantaj, pentru că urmau să le vândă vecinilor sau mai știu eu cui. V-am dat toată această imagine ca să înțelegeți că noi suntem foarte atenți la volume”, a declarat pentru publicația sibiană „Turnul Sfatului”, un purtător de cuvânt al magazinelor.
Interesul oamenilor pentru achiziții în exces vine în contextul în care în ultimele săptămâni au început să apară mai multe știri legate de recomandările către populație ale guvernului de la Beijing care le cerea oamenilor să-și facă provizii de alimente pentru lunile de iarnă care urmează. Deși autoritățile chineze au clarificat ulterior aceste recomandări și deși recomandările par a fi ceva comun din partea guvernului chinez, toate acestea nu au fost suficiente pentru a tăia din elanul populației pentru acumularea de provizii alimentare.
Propagată ulterior pe rețelele sociale și de știri, această panică a ajuns într-un final și în România, chiar dacă semnalele sunt până acum mai degrabă timide.
Totuși, întrebarea care ar trebui să ne preocupe este dacă isteria acumulării este în definitiv chiar atât de irațională pe cât ar părea la prima vedere și dacă ea are drept cauză doar o interpretare greșită a acțiunilor guvernului chinez.
Primul lucru care ar trebui să-l avem în vedere este că dispariția unor bunuri importante, chiar dacă pentru perioade scurte – ceea ce mai înainte vreme era ceva practic de neconceput – a devenit un fapt astăzi în țări care nu au mai cunoscut așa ceva de aproape 100 de ani. Este suficient să privim cum în urmă cu o lună Marea Britanie a trecut printr-o criză a carburanților, cauzată în parte de lipsa șoferilor de camioane, parte din cauza măsurilor anti-Covid 19.
Mai recent în Statele Unite, oamenii s-au confruntat și se confruntă în continuare cu absența altor produse la fel de importante. În Denver, de pildă, lipsește laptele la școlile publice, iar în Chicago o rețea de magazine duce lipsă de conserve. Astfel de probleme au devenit frecvente, iar explicația lor constă în prăbușirea parțială a rețelelor de aprovizionare globale. „Nu mi-aș fi imaginat că vom ajunge ca în octombrie 2021 să vorbim despre problemele de aprovizionare, dar este o realitate. În fiecare zi, veți vedea că lipsește ceva din magazinele noastre, și la toate categoriile de produse”, a afirmat Vivek Sankaran, CEO-ul Albertsons Cos din SUA.
De asemenea, mass media respectabile au făcut chiar mai mult decât să agite spiritile prin știri panicarde. Un editorial publicat la jumătatea lunii octombrie în Washington Post le recomanda americanilor să nu mai aibă așteptări atât de mari și să se confrunte cu realitatea. „Consumatorii americani s-ar putea să fi fost cam răsfățați, dar uită că generațiile de dinainte s-au confruntat cu lipsuri de o natură sau alta… Acum e momentul să facem reajustări” susține editorialista Micheline Maynard.
Pe de altă parte, în Europa nimeni altul decât ministrul austriac al apărării a avertizat cu privire la scenariul unui black out energetic, recomandând populației să-și agonisească produse de bază, baterii, apă și lumânări.
Dacă peste toate acestea, avem în vedere și anticipata criză energetică, care va conduce pe cale de consecință la o scumpire a îngrășămintelor și a produselor agricole, avem un tablou nu foarte optimist.
Așadar, departe de a fi o pornire irațională și complet nejustificată interesul unor români pentru achiziționarea unor produse de bază nu face altceva decât să reflecte o teamă mai mult decât serioasă, având în minte doar exemplele de mai sus și fără a mai pune la socoteală informațiile venite de pe canale media mai puțin respectabile.
În altă ordine, de partea plină a paharului, SUA au anunțat producții de cereale în creștere semnificativă, iar China și-a redus achizițiile ceea ce ar putea reprezenta un semnal că prețurile la cereale și-au atins maximul. La bursa din Chicago, prețurile futures la soia și porumb au scăzut semnificativ, față de maximele atinse în luna mai.
În concluzie, golirea rafturilor la magazine dă seama pentru o îngrijorare rațională, în tot acest context extrem de tulbure.
