Slovenia, ţară cu două milioane de locuitori, preia joia preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene, fiind pentru a doua oară când ocupă această poziţie.
Printre priorităţile anunţate de Slovenia pentru preşedinţia de şase luni se numără şi summitul privind integrarea Balcanilor de Vest pe care îl va găzdui la toamnă.
Ljubljana speră de asemenea „să întărească rezistenţa UE” în faţa pandemiei de COVID-19, într-un moment în care ţările membre se pregătesc să primească cele 750 de miliarde de euro prevăzute de Bruxelles pentru relansarea economică.
Atenţia se va concentra însă pe un alt punct al programului său: Slovenia promite „întărirea statului de drept şi a valorilor europene”, un subiect care divizează cele 27 de ţări membre.
La summitul UE de săptămâna trecută, Janez Jansa s-a abţinut de la acuzarea omologului său ungar Viktor Orban, aflat sub tirul criticilor pentru o lege considerată homofobă.
Premierul sloven a făcut apel la evitarea „unor noi diviziuni inutile”, în timp ce pe site-ul oficial al preşedinţiei Consiliului UE el promite respectarea „identităţilor naţionale”, un ecou al discursului premierului ungar.