Rețeaua Europeană România în Uniunea Europeană
Related Articles
Prețurile la petrol au scăzut serios ca urmare a informației conform căreia Iranul și Occidentul sunt aproape de a semna un acord care permite importurile de țiței din Iran.
Petrolul iranian este văzut ca un factor cheie pentru scăderea prețurilor la nivel global, dar sancțiunile au împiedicat vânzarea sa pe piețele occidentale.
Prețul țițeiului Brent a scăzut cu 1,5% la 95 de dolari în această săptămână, întorcându-se practic la nivele de dinainte de invazia Rusiei în Ucraina, când petrolul ajunsese la 139 dolari/baril. Această scădere se datorează în principal speranțelor legate de apariția pe piață a petrolului iranian ca urmare a discuțiilor dintre SUA și Europa cu privire la oficializarea acordului nuclear cu Iranul.
Președintele francez Emmanuel Macron și-a exprimat, joi, speranța că acordul cu Iranul va fi reanalizat. „Sper ca în următoarele câteva zile acordul să fie încheiat”, a afirmat Macron în discursul său anual către ambasadorii prezenți la Paris.
Un acord „nu este dincolo de posibilități”, dacă textul documentului conține o protecție mărite pentru Iran, a afirmat ministrul de externe iranian Hossein Amirabdollahian. El a cerut garanții puternice scrise în acord, pentru cazul în care o viitoare administrație americană se va retrage din înțelegere.
„O revizuire a acordului nuclear iranian oferă Iranului posibilități mai importante de a-și vinde petrolul ceea ce înseamnă că va exista o cantitate mai mare de petrol pe piață, deci prețuri mai mici”, a afirmat Mark Katz, profesor la George Mason University din SUA.
Înainte ca Washington să se retragă din negocierile cu Iranul, în 2018, Teheranul era al treilea mare producător de țiței din cartelul OPEC, după Arabia Saudită și Irak. În 2017, era al patrulea producător la nivel mondial, după SUA, Arabia Saudită și Rusia. Un nou acord ar însemna suspendarea sancțiunilor pentru 17 bănci iraniene și 150 de companii economice.
De asemenea, un acord înseamnă o întoarcere a țițeiului pe piețele internaționale, la o rată de 1,3 milioane de barili/zi, potrivit Financial Times. Dacă acordul se va finaliza, Iranul are posibilitatea a furniza imediat petrol pe piață, deoarece are cantități uriașe de țiței în depozite. Firma de analiză și informații Kpler a estimat că în depozitele iraniene se găsesc 93 milioane de barili, conform Bloomberg. Acestea se găsesc în vase aflate în Golful Persic, Singapore și China.
Producția zilnică la nivel global este de 100 milioane barili/zi, potrivit unei estimări a Agenției Internaționale de Energie, așa că impactul imediat ar putea fi semnificativ.
Embargoul european asupra țițeiului rusesc transportat pe mare va intra în funcțiune pe 5 decembrie, concomitent cu embargoul voluntar pe conducte impus de Germania și Polonia, ceea ce va elimina de pe piață 2 milioane de barili/zi.
„Iran și-a construit o flotă navală de proporții care ar putea alimenta destul de repede piața”, a afirmat John Driscoll, de la JTD Energy Services. În scurt timp, între un milion și două milioane de barili/zi de petrol ar putea ajunge pe piață în scurt timp.
„OPES ar putea produce cu ușurință 30,5 milioane de barili/zi dacă Iranul se întoarce pe piață. În acest scenariu, modelul arată că prețul petrolului Brent ar putea ajunge la 65 dolari/barili în a doua parte a anului viitor”, a declarat Tamas Varga, analist la PVM Oil Associates din Londra.
Dar cantitățile mari nu vor fi disponibile imediat, deoarece trebuie rezolvate probleme legate de asigurări și transport. Goldman Sachs este sceptică cu privire la această posibilitate în perioada următoare. Chiar dacă s-ar ajunge la un acord, livrările de petrol nu vor surveni până în 2023, a afirmat banca într-un raport către investitori.
Helima Croft, director la Global Commodity Strategy și MENA Research la RBC Capital Markets, a afirmat că în opinia ei „e vorba de un proces care se va întinde pe mai multe luni înainte de a fi ridicate toate sancțiuni”.
„Ne așteptăm ca Iranul să facă ajustări de infrastructură și logistică pentru a mări exporturile. I-a luat trei luni pentru a crește exporturile în 2016, după implementarea precedentului acord”, a afirmat Croft.
Traderii, la rândul lor, încearcă să estimeze care va fi impactul sancțiunilor europene impuse petrolului rusesc, dar și al stopării în octombrie al vânzărilor de petrol din rezerva strategică a SUA. În jumătate de an, Washingtonul a eliberat aproximativ 180 de milioane de barili.
„Traderii ezită să adopte o poziție fermă, câtă vreme ministrul saudit al petrolului a afirmat că țara sa va tăia din producție exact cât va aduce Iranul pe piață”, a afirmat Robert Yawger, un analist pe piața de energie.
Mark Katz de la Mason University crede că dacă saudiții își pun în practică amenințările, atunci riscă să piardă o cotă de piață către Iran: „Amenințarea cu o tăiere a producției atât de mare nu este același lucru cu punerea ei în practică. Nu în ultimul rând, dacă saudiții taie producția de petrol în timp ce Iranul și-o crește riscă a face Iranul mai de ajutor Occidentului în încercarea de a înlocui petrolul rusesc”.
Prețurile la petrol vor depinde dacă ministrul energiei saudit acceptă cererile occidentale de a pompa mai mult petrol.
Helima Croft a precizat că în momentul în care prețurile la petrol erau peste 100 de dolari, resuscitarea acordului nuclear cu Iranul părea o problemă importantă dar acum „la prețurile actuale și în climatul de securitate contemporan cazul nu mai e atât de stringent.”
Liderii Gărzii Revoluționare din Iran se opun, la rândul lor, unui nou acord care ar încetini Iranul de la a construcția unei arme atomice. Mai mult, mulți dintre membrii Gărzilor Revoluționare sunt implicați în rețele de contrabandă foarte de succes și ar fi astfel afectați de ridicarea sancțiunilor.
Articol de Jo Harper pentru DW.com
